Potrivit FAO, pentru a hrănii 2.8 miliarde de oameni în plus până în 2050, producția agricolă ar trebui să crească cu 70%. Prima întrebare este dacă actualul model de business din producția agricolă ar putea sa livreze această cantitate suplimentară din actuala cohortă de culturi de bază care hrănește acum 7.8 miliarde de oameni.A doua provocare vizează capacitatea sistemelor de producție de a livra hrană la aceleași costuri relativ scăzute.

O echipă internațională de oameni de știință a publicat de curând rezultatele celei mai mari analize efectuate vreodată cu privire la diversitatea culturilor la nivel mondial.După ce au analizat sute de studii despre „eroziunea genetică” din ultimii 80 de ani, concluzia cercetătorilor a fost clară: asistăm la o pierdere ”enormă” a diversității cu implicații majore pentru viitoarele sisteme alimentare.

Pactul Verde, strategia Uniunii Europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vizează transforma sectorul agricol dintr-un emițător de carbon - agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din totalul emisiilor de GES din UE - într-un instrument de eliminare a emisiilor din atmosferă . Practica agriculturii carbonului, a fost evidențiată pentru a juca un rol cheie în atingerea obiectivelor climatice ale UE.

Cultivarea unei singure specii de plante pe același teren timp de mai mulți ani are efecte negative pe termen scurt, mediu și mai ales lung: reducerea substanțelor nutritive din sol, creșterea gradului de îmbolnăvire sau atacul dăunătorilor. Totodată, cultivând anual aceeași cultură crește și riscul invaziei de buruieni. Problema este cu atât mai evidentă pe câmpurile din țară, unde foarte puțini producători respectă asolamentul, mai ales la cultura porumbului.