CULTURI

Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, îngrijorarea cu privire la securitatea alimentară în interiorul și în afara UE a crescut, iar odată cu acest fenomen, și costul de trai al europenilor.Chiar înainte de invazia rusă, piețele agricole globale au cunoscut o creștere a prețurilor, care va fi agravată de războiul din Ucraina.

Citește articolul

Producția alimentară necesită volume tot mai mari de produse de protecție a culturilor. Amenințările la adresa plantelor sunt atât biologice (insecte, boli și buruieni), cât și non-biologice (climat și sol). În mod paradoxal, utilizarea continuă și în exces a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor a avut un impact negativ asupra biodiversității, calității apei și rezilienței culturilor.

Citește articolul

Strategia „Farm to Fork” concretizează obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 de a reduce pierderile de nutrienți din sol cu cel puțin 50%. Acest lucru ar urmă să reducă utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20% până la sfârșitul deceniului. Fermierii europeni recunosc necesitatea de a reconcilia agricultura cu mediul, însă ridică o întrebare firească și temeri de la sine înțelese: Au șanse ambițiile UE să mențină un sector agricol competitiv pe continent?

Citește articolul

Biodiversitatea include toată varietatea și variabilitatea vieții de pe Pământ. Variația sa este măsurată la nivel genetic, de specie și de ecosistem. Biodiversitatea agricolă se referă la fracțiunea din biodiversitate care este folosită de oameni pentru nevoile lor materiale - hrană pentru ei înșiși, furaje pentru animalele lor și biomateriale pentru utilizări nealimentare, cum ar fi combustibilul și construcțiile. Agro-biodiversitatea include atât diversitatea genetică a speciilor pe care omul le folosește, cât și agroecosistemul în care sunt cultivate. Biodiversitatea și planeta vor supraviețui fără ființe umane, dar fără biodiversitate și conservarea ei specia umană nu poate supraviețui.

Citește articolul

Potrivit FAO, pentru a hrănii 2.8 miliarde de oameni în plus până în 2050, producția agricolă ar trebui să crească cu 70%. Prima întrebare este dacă actualul model de business din producția agricolă ar putea sa livreze această cantitate suplimentară din actuala cohortă de culturi de bază care hrănește acum 7.8 miliarde de oameni.A doua provocare vizează capacitatea sistemelor de producție de a livra hrană la aceleași costuri relativ scăzute.

Citește articolul

O echipă internațională de oameni de știință a publicat de curând rezultatele celei mai mari analize efectuate vreodată cu privire la diversitatea culturilor la nivel mondial.După ce au analizat sute de studii despre „eroziunea genetică” din ultimii 80 de ani, concluzia cercetătorilor a fost clară: asistăm la o pierdere ”enormă” a diversității cu implicații majore pentru viitoarele sisteme alimentare.

Citește articolul

Pactul Verde, strategia Uniunii Europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vizează transforma sectorul agricol dintr-un emițător de carbon - agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din totalul emisiilor de GES din UE - într-un instrument de eliminare a emisiilor din atmosferă . Practica agriculturii carbonului, a fost evidențiată pentru a juca un rol cheie în atingerea obiectivelor climatice ale UE.

Citește articolul

Cultivarea unei singure specii de plante pe același teren timp de mai mulți ani are efecte negative pe termen scurt, mediu și mai ales lung: reducerea substanțelor nutritive din sol, creșterea gradului de îmbolnăvire sau atacul dăunătorilor. Totodată, cultivând anual aceeași cultură crește și riscul invaziei de buruieni. Problema este cu atât mai evidentă pe câmpurile din țară, unde foarte puțini producători respectă asolamentul, mai ales la cultura porumbului.

Citește articolul