Versiunea revizuită a SUD, anunțată pentru 23 martie 2022, urmărește să alinieze reglementările privind aplicarea pesticidelor cu obiectivele Pactului Verde  european, care include ambiția de a reduce la jumătate utilizarea și riscurile asociate substanțelor chimice din agricultură.În forma actuală, implementarea SUD se bazează pe statele membre UE, care și-au stabilit propriile planuri naționale de acțiune pentru a implementa acțiunile prevăzute în directivă.O analiză din 2020 publicată de Comisia Europeană a dezvăluit că majoritatea statelor membre nu au reușit să promoveze utilizarea sustenabilă a pesticidelor și nu îndeplinesc cerințele stabilite în directivă. În consecință, în 2021, Comisia a lansat o consultare publică online pentru a determina ce părere cetățenii și organizațiile europene despre cele mai bune modalități de a reduce utilizarea pesticidelor în UE.

     Pe de altă parte, Inițiativa cetățenilor europeni „Salvați albinele și fermierii”, semnată de 1,2 milioane de oameni, cere eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultura UE cu 80% până în 2030, pentru a ajunge la 100% fără pesticide până în 2035. Obiectivele setate în strategia Farm-to-Fork și presiunea cetățenilor europeni obligă Comisia Europeană să găsească modalități de a face ca directiva SUD să funcționeze mai eficient sau să își atingă mai bine obiectivele.Întrucât valoarea numerică a țintei de reducere a fost deja inclusă în strategia Farm to Fork, principala problemă nerezolvată se referă la caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic al obiectivelor sau implementarea acestora prin sisteme de consiliere, cu promovarea unor noi tehnici de reducere a utilizării pesticidelor chimice.

     Potrivit unui draft ”scurs” în presă săptămâna trecută, Comisia dorește să propună ca obiectivele să fie obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE, însă,  ar putea să să devieze de la nivelul de 50% în parametrii unei formule obligatorii.„Această formulă permite statelor membre să justifice luarea în considerare a modificărilor în circumstanțele naționale începând cu 2011 și a progresului istoric în stabilirea obiectivelor naționale”, se arată în document.Cu toate acestea, statele membre nu pot stabili obiective naționale mai mici de 45% decât dacă pot demonstra că nivelul ales este justificat de factori precum modificarea profilului dăunătorilor, în cazul în care au apărut noi dăunători.

     În privința derogărilor, „în niciun caz niciunul dintre cele două ținte naționale de reducere pentru 2030 nu poate fi mai mic de 25%”, se mai precizează în draftul proiectului, adăugând că și țările UE sunt libere să stabilească obiective care să depășească cele stabilite în regulament.Varianta revizuită a SUD ar putea include o cerință ca fiecare stat membru să stabilească reguli „specifice culturii” sau să adopte reguli specifice culturii stabilite în altă țară, pentru a implementa managementul integrat al dăunătorilor pentru o combinație de culturi care acoperă o suprafață care reprezintă „cel puțin 90% din suprafața agricolă utilizabilă”.Țările UE vor putea determina domeniul geografic de aplicare al acestor reguli, ținând cont de condițiile agronomice relevante, inclusiv tipul de sol, culturile și condițiile climatice predominante, se mai precizează în draft.

     Propunerea subliniază, de asemenea, necesitatea ca utilizatorii profesioniști să țină o evidență electronică, cunoscută sub denumirea de registru IPM, a motivelor care stau la baza aplicării oricăror produse de protecție a plantelor, precum și a sfaturilor primite de la consilieri independenți în sprijinul implementării sistemului de management integrat al dăunătorilor.Acest registru va fi folosit și pentru a monitoriza înființarea și utilizarea serviciilor de consiliere independente.Acest lucru va garanta că operatorii sunt „pe deplin conștienți” de potențialele riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu și la curent cu cele mai recente măsuri de reducere a acestor riscuri. Se așteaptă ca statele membre să raporteze anual Comisiei informațiile adunate prin această monitorizare, pe care Comisia le va corobora cu propriile sale audituri.

Poziția industriei

      Versiunea ajunsă în presă a directivei revizuite a câștigat laude de la actorii din industrie, inclusiv de la Croplife Europe, care reprezintă industria europeană de protecție a culturilor, care au declarat pentru Euractiv că sunt încântați să vadă recunoașterea de către Comisie că strategiile IPM ar trebui definite la nivel local și și-au exprimat „sprijinul deplin” pentru ambiția de a îmbunătăți raportarea privind Implementarea IPM.

Poziția ecologiștilor

     La polul opus, ecologiștii critică puternic proiectul. Grupul de campanie Pesticide Action Network (PAN) Europe susține că strategie Comisiei arată o „puternică lipsă de ambiție”„Elementele de bază ale IPM nu sunt obligatorii, iar pesticidele sintetice rămân în centrul practicilor agricole”, a subliniat Martin Dermine, ofițer pentru politici de sănătate și mediu la PAN Europe.Grupul a criticat în mod deosebit faptul că principiile de bază și eficiente din punct de vedere al costurilor, cum ar fi asolamentul pe termen lung, utilizarea soiurilor rezistente sau plivitul mecanic, nu sunt obligatorii.

Dificultățile implementării politicii UE

     Toate obiectivele Comisiei Europene de a reinventa sistemul de producție alimentară de pe continent conduce automat la o discuție fundamentală despre utilizarea sustenabilă a pesticidelor, iar întrebările care se ridică sunt firești:

Poate Europa să ajute la hrănirea unei populații în creștere și la menținerea fermierilor în afaceri, reducând în același timp impactul agriculturii asupra climei și biodiversității?

Pot fermierii să producă suficientă hrană fără pesticide?

Este necesar ca pesticidele să facă parte din ecuație – parte a managementului inteligent al dăunătorilor care utilizează tehnologii noi, inovatoare?

     Răspunsurile sunt cu siguranță complexe și variate, în funcție de grupul de care aparținem: fermieri, consumatori sau producători de pesticide. Iar formula de succes este încă departe de a fi descoperită.