Cu o gamă variată de soiuri și texturi, orezul satisface gusturile și nevoile culinare ale oamenilor din întreaga lume. De la orezul alb clasic, până la orezul brun, negru sau sălbatic, această cereala a evoluat în mod spectaculos și a devenit o componentă esențială a dietei globale. În prezent, orezul reprezintă o parte semnificativă din dieta alimentară a miliarde de oameni, fiind una dintre principalele surse de nutrienți și calorii pentru aprovizionarea cu hrană a populației de pe întreg mapamondul.

Cum a ajuns orezul în Europa

     Orezul a ajuns în Europa în timpul cuceririlor militare și explorărilor comerciale în epoca marilor descoperiri geografice. În secolele XIV și XV, negustorii europeni au început să navigheze spre Orientul Îndepărtat, inclusiv către Asia, pentru a-și dezvolta rute comerciale cu țări precum China și India. Aceste conexiuni comerciale au permis transferul de mărfuri și culturi între est și vest, iar printre acestea se număra și orezul. Cu timpul, orezul a ajuns în porturile europene și a captat interesul gastronomic al aristocrației și al burgheziei din acea vreme. Inițial, orezul a fost privit ca o delicatesă exotică și un lux, consumat mai ales în cercuri restrânse.

    Totuși, pe măsură ce contactele comerciale s-au dezvoltat, importurile de orez au crescut, iar cunoștințele despre cultivarea acestei cereale au fost răspândite în Europa. În secolul al XVII-lea, orezul a început să fie cultivat în regiuni din sudul Europei, cum ar fi Italia, Spania și Portugalia. Din Italia, cultura orezului s-a extins în Franța și, mai târziu, în alte părți ale continentului.

Citește și: Cereale care hrănesc lumea: Grâul

     În prezent, orezul este o cultură agricolă comună în multe țări europene și face parte din dietele zilnice ale oamenilor din aceste regiuni. Evoluția istorică a orezului în Europa a transformat-o dintr-o raritate exotică într-un aliment de bază, contribuind la diversificarea și îmbogățirea patrimoniului culinar european.

Principalele regiuni ale lumii producătoare de orez

     Astăzi, orezul este cultivat pe fiecare continent cu excepția Antarcticii. Peste 100 de țări sunt astăzi considerate producătoare de orez și peste 715 milioane de tone sunt recoltate în fiecare an. Jumătate din această producție de orez provine din China și India, iar un procent suplimentar de 40% provine din alte țări asiatice, inclusiv Indonezia, Bangladesh, Vietnam, Myanmar, Thailanda, Filipinele, Japonia, Pakistan, Cambodgia, Republica Coreea, Nepal și Sri Lanka.3 Alți producători semnificativi în afara Asiei includ Brazilia, Statele Unite, Egiptul, Madagascar și Nigeria. În ciuda existenței a 22 de specii de orez cultivate astăzi, două specii cheie - Oryza sativa și Oryza glaberrima - sunt relevante pentru consumul uman. Cu excepția unor varietăți africane, majoritatea orezului consumat în prezent reprezintă subspecii ale O. sativa.

Cum a schimbat știința producția de orez

     Îmbunătățirile genetice în cultivarea orezului au avut un impact semnificativ asupra producției și eficienței agricole. Un exemplu notabil este dezvoltarea soiurilor de orez hibrid, care au înregistrat randamente superioare și rezistență sporită la stresul de mediu. Companii de renume în industria agricolă, precum Bayer și Syngenta, au fost implicate în dezvoltarea și promovarea soiurilor de orez hibrid. Aceste companii au folosit tehnici de încrucișare a linii parentale pentru a crea soiuri cu caracteristici deosebite, cum ar fi creșterea rapidă, toleranța la secetă și rezistența la boli.

     În plus, cercetătorii și companiile de biotehnologie au realizat progrese în ingineria genetică a orezului, introducând gene din alte organisme pentru a imbunătăți trăsăturile acestuia. De exemplu, un soi de orez modificat genetic numit "Golden Rice" a fost creat pentru a conține beta-caroten, un precursor al vitaminei A. Acest tip de orez are potențialul de a combate deficiențele de vitamina A, care afectează milioane de oameni în țările în curs de dezvoltare.

Citește și: Pesticidele viitorului: Inovații revoluționare pentru o agricultură sustenabilă

     Pe lângă companiile menționate, entități de cercetare din cadrul universităților și institutele agricole de renume, cum ar fi International Rice Research Institute (IRRI) din Filipine, au jucat un rol important în dezvoltarea și distribuirea de soiuri îmbunătățite de orez la nivel global. IRRI, în special, a fost lider în cercetarea și promovarea tehnologiilor agricole pentru îmbunătățirea producției de orez și a condițiilor de trai ale agricultorilor în țările în curs de dezvoltare.

Cum afectează schimbările climatice producția de orez

     Schimbările climatice au avut un impact semnificativ asupra producției globale de orez, aducând cu sine o serie de consecințe asupra fermierilor și a securității alimentare. Un exemplu elocvent este regiunea Mekong Delta din Vietnam, care este una dintre cele mai importante zone de producție de orez din lume. În ultimele decenii, schimbările climatice au adus creșterea nivelului mării și extinderea intruziunii de apă sărată, afectând solurile agricole și reducând calitatea apei disponibile pentru irigații. Acest fenomen a afectat recoltele de orez, ducând la scăderea producției și la pierderi economice semnificative pentru fermieri.

     În Filipine, tara cu una dintre cele mai ridicate rate de consum de orez pe cap de locuitor, schimbările climatice au intensificat frecvența și intensitatea taifunurilor și a furtunilor, care au provocat inundații devastatoare. În urma acestor evenimente extreme, sute de mii de hectare de teren agricol au fost distruse, iar culturile de orez au fost serios afectate, contribuind la instabilitatea alimentară în regiune.

     În cadrul regiunii Indiei, unde orezul este un aliment de bază, secetele și temperaturile ridicate au devenit o problemă frecventă. Seceta prelungită afectează disponibilitatea apei pentru irigații și pentru cerințele generale de cultivare a orezului. Aceste condiții au dus la scăderea recoltelor și au expus fermierii la riscul de sărăcie și insecuritate alimentară.

     Mai mult, schimbările climatice afectează și sănătatea plantelor de orez. În mod specific, creșterea temperaturilor poate favoriza dezvoltarea unor dăunători și boli specifice, cum ar fi insectele și ciupercile care atacă cultura de orez. Acest lucru poate necesita utilizarea mai frecventă și mai extinsă a pesticidelor, ceea ce poate duce la costuri mai mari pentru fermieri și la impacturi asupra mediului. Toate aceste exemple concrete arată cum schimbările climatice pot avea un impact serios asupra producției globale de orez și asupra siguranței alimentare la nivel mondial. Pentru a face față acestor provocări, este esențial să se adopte politici și tehnologii inovatoare care să sprijine agricultura durabilă și să promoveze adaptarea la condițiile climatice în schimbare.

În concluzie, orezul rămâne o cereala esențială care hrănește lumea, asigurând securitatea alimentară. Cu o gamă largă de soiuri și o istorie îndelungată, orezul a evoluat de-a lungul timpului și a devenit o componentă vitală a dietei umane. Cu toate acestea, schimbările climatice și alte provocări globale au pus presiune pe producția și disponibilitatea orezului, necesitând eforturi continue pentru a asigura aprovizionarea cu hrană a populației în creștere. Cercetarea în domeniul agricol, inovarea tehnologică și adoptarea practicilor agricole sustenabile vor juca un rol crucial în abordarea acestor provocări și în adaptarea agriculturii de orez la noile condiții climatice.