Această inițiativă globală, susținută de Guvernul Indiei și având sprijinul unor numeroase țări, inclusiv România, sub egida Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), evidențiază potențialul meiului în contextul schimbărilor climatice și al securității alimentare.

Meiul - O Cultură Rezistentă și Sustenabilă

     Meiul, un grup variat de ierburi cereale, este cunoscut pentru cerințele sale reduse de apă și toleranța la condiții de secetă și căldură extremă. Aceste caracteristici îl fac ideal pentru climatul variabil, reprezentând o alternativă sustenabilă la culturile tradiționale din România. În plus, meiul poate crește pe soluri mai sărace, necesitând mai puține intrări decât alte cereale.

     În România, reintroducerea meiului în dieta cotidiană și în rotația culturilor ar putea aduce beneficii semnificative. Consumat sub formă de boabe întregi, meiul este o sursă bună de nutrienți și oferă o alternativă sănătoasă la cerealele convenționale. Promovarea meiului în cadrul Anului Internațional are ca scop nu doar creșterea producției, dar și îmbunătățirea procesării, consumului și integrarea sa mai eficientă în sistemele alimentare.

     După succesul înregistrat de quinoa în urma desemnării ca aliment al anului în 2013 de către ONU, există o așteptare similară pentru mei în anii următpro. Se speră că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra consumului de mei la nivel global, contribuind astfel la o agricultură mai durabilă și la o dietă mai echilibrată.

Citește și: Viitorul Agriculturii Europene: Monetizarea Emisiilor Negative de Carbon

Tehnologia de cultura a meiului

     Se remarcă prin cerințele sale scăzute de apă, având cel mai redus coeficient de transpirație dintre toate cerealele. De exemplu, în timp ce coeficientul pentru grâu este de 424, pentru mei este doar de 226. De la germinare, meiul manifestă un consum redus de apă, necesitând doar 25% umiditate comparativ cu 55% cât are nevoie grâul.

Utilizări Multiple și Avantaje Agricole

      Meiul este folosit în alimentația umană sub formă de crupe, în producția de alcool și ca hrană concentrată pentru păsări și alte animale. Cultura de mei prezintă mai multe avantaje. Această cereală are un potențial mare de înmulțire și necesită o cantitate mică de semințe pe hectar, fiind ideală ca rezervă de semințe pentru cultivatorii de cereale în caz de calamități. O tonă de semințe de mei poate să acopere până la 70 de hectare. Soiurile precoce, cultivate în zone de stepă, au o perioadă de vegetație de aproximativ 60 de zile.

Rotirea Culturilor și Cerințele de Sol

      Cele mai bune culturi premergătoare pentru mei sunt prășitoarele, care lasă terenul curat de buruieni. De asemenea, leguminoasele sunt bune premergătoare. După recoltarea meiului, se recomandă cultivarea diverselor culturi de primăvară. Meiul preferă solurile calde, bogate în humus, cu un pH neutru spre alcalin.

Citește și: Uniunea Europeană și Provocările Climatice: Ce probleme va genera demisia lui Frans Timmermans

Fertilizarea și Pregătirea Solului

      Meiul răspunde bine atât la îngrășămintele organice, cât și la cele minerale, recomandându-se aplicarea acestora din urmă înaintea ultimei lucrări cu combinatorul. Pregătirea patului germinativ este similară cu cea pentru porumb, fiind esențială eliminarea buruienilor.

Semănatul și Îngrijirea

     Se utilizează semințe mari, sănătoase și tratate împotriva tăciunelui. Semănatul se efectuează cu semănătoarea de păioase, la distanțe de 12 cm între rânduri și la o adâncime de 1-2 cm. Semănatul începe când temperatura solului atinge cel puțin 10 grade Celsius, adică la începutul lunii mai, folosindu-se între 15-20 kg/ha de semințe. Îngrijirea constă în erbicidarea buruienilor cu frunză lată, similar cu grâul, la momentul când buruienile sunt în faza de rozetă.

Recoltarea

     Momentul optim de recoltare este când peste 60% dintre boabele din panicul au atins coacerea deplină. Productivitatea la hectar poate atinge 3 tone de boabe și 4 tone de paie, acestea din urmă fiind mai valoroase pentru hrana animalelor decât paiele de ovas. Această redescoperire a meiului ca o cultură eficientă și adaptabilă deschide noi perspective în agricultura românească, oferind fermierilor o alternativă durabilă în fața schimbărilor climatice și a provocărilor de mediu.