Impactul reducerii pesticidelor ca urmare a strategiilor Farm to Fork

Impactul reducerii pesticidelor ca urmare a strategiilor Farm to Fork
03/02/2022
Sursa: SmartAgri

Strategia „Farm to Fork” concretizează obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 de a reduce pierderile de nutrienți din sol cu cel puțin 50%. Acest lucru ar urmă să reducă utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20% până la sfârșitul deceniului. Fermierii europeni recunosc necesitatea de a reconcilia agricultura cu mediul, însă ridică o întrebare firească și temeri de la sine înțelese: Au șanse ambițiile UE să mențină un sector agricol competitiv pe continent?

Motivațiile strategiei Farm-to-Fork

     Excesul de nutrienți (în special azot și fosfor) din mediu, care decurge din excesul de fertilizanți utilizați în agricultură reprezintă o sursă majoră de poluare a aerului, a solului și a apelor. Acumulările excesive de azot în mediul înconjurător pot cauza o serie de probleme, precum zone moarte în ape, ploi acide, smog, schimbări de climă sau epuizarea stratului de ozon.

Viziunea ambițioasă a Pactului Verde European și a strategiei Farm-to-Fork

     Producătorii agricoli trebuie să-și transforme metodele de producție prin utilizarea soluțiilor bazate pe natură, tehnologice și digitale, pentru a realiza tranziția la un sistem agricol sustenabil.Obiectivele UE sunt reducerea amprentei climatice și de mediu a producției alimentare din regiune, asigurarea securității alimentare în fața schimbărilor climatice și reducerea pierderii biodiversității.

Realitățile din teren

     Studii recente au relevat, totuși, o serie de consecințe grave care ar putea decurge din implementarea obiectivelor de reducere a pesticidelor și îngrășămintelor în fermele europene.Randamente scăzute, prețuri mai mari la alimente, venituri neviabile pentru fermieri și mai puține oportunități de a exporta produse -  este concluzia unei recente evaluări de impact realizată de Universitatea Wageningen.În acest nou raport, Evaluarea impactului obiectivelor Green Deal CE 2030 pentru producția sustenabilă a culturilor, WUR prezintă o evaluare ex-ante a impactului obiectivelor strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor, reducerea pierderi de nutrieți și creșterea suprafețelor dedicate agriculturii ecologice.

     Evaluarea impactului a fost realizată la nivel de fermă, acoperind zece culturi și șapte țări din UE. Rezultatele studiilor de caz au fost folosite pentru a explora consecințele acestor obiective asupra volumului producției culturilor în UE, prețurilor de piață, comerțului internațional și utilizării indirecte a terenurilor.Conform evaluării la nivel macro, realizarea obiectivelor Strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate va avea ca rezultat o scădere a volumelor produse pe cultură în întreaga UE în medie variind de la 10 la 20%. În consecință, comerțul internațional se va schimba semnificativ: s-a constatat că exporturile UE de alimente vor scădea, iar importurile vor crește (volumul importului de produse se poate dubla).

     Alte studii efectuate de Departamentul de Agricultura al SUA (USDA), compania de cercetare HFFA Research, Centrul Comun de Cercetare al UE (JRC) și Universitatea Kiel concluzionează că există mai multe impacturi semnificative, compromisuri și puncte neglijate care trebuie luate în considerare urgent de factorii de decizie din UE.De exemplu, studiul JRC estimează că scăderea preconizată între 40 și 60 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultura europeană rezultată din implementarea obiectivelor de la Farm to Fork va duce la externalizarea producției agricole europene, inclusiv a emisiilor acesteia. către țări terțe.În plus, Universitatea din Kiel proiectează că Europa ar putea deveni un importator net de alimente, în timp ce studiul USDA concluzionează că țintele stabilite în strategia Farm to Fork ar putea duce la insecuritate alimentară pentru 22 de milioane de oameni.

Poziția fermierilor români

     Fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare apreciază că Farm to Fork dăunează sectorului agricol românesc, prin faptul că nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele propuse politicianist la nivel european.Membrii Alianței susțin că strategia Farm to Fork putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau: studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu particularitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone.În plus, cantitatea de nutrieți utilizată astăzi pe hectar de teren agricol variază foarte mult de la un stat membru al UE la altul datorită diversității produselor agricole și a metodelor de producție, precum și a diferitelor zone climatice și condiții de sol din Europa. Cu excepția cazului în care se introduce o abordare diferențiată, există riscul discriminării anumitor țări europene prin stabilirea unui obiectiv UE care, practic, le-ar limita dezvoltarea și progresul agricol în continuare.

     Toată lumea are responsabilitatea de a aborda schimbările climatice, inclusiv sectorul agricol. Fermierii au un interes personal, deoarece sunt afectați în mare măsură de schimbările climatice și de eroziunea solurilor, în timp ce dăunătorii și bolile plantelor evoluează constant pentru a deveni rezistente la tratamente chimice.

     Scopul strategiei Farm to Fork este unul nobil, însă, schimbarea managementului unei ferme este un risc economic ridicat pe care fermierii nu și-l pot asuma singuri. Fermierii au nevoie de o alianță a comunității științifice, a industriei, a consumatorilor și a factorilor de decizie politică care să-i sprijine pentru a conduce această tranziție către un sistem alimentar sustenabil.