Noua versiune PAC va avea două componente esențiale: Planurile Strategice Naționale și un nou instrument, eco-schemele, care oferă posibilitatea de a acorda plăți directe ca stimulente pentru ca fermierii să adopte practici benefice pentru mediu și climă.

     Conform datele MADR, cel mai important aspect aspect al PNS este cel al prelucrării și procesării materiei prime în industria alimentară. Plafonul pentru unitățile noi de majorare a fost majorat de la 2,5 milioane de euro la 15 milioane de euro, cu condiția să integreze materie primă din țară, provenită de la cooperative sau grupuri de producători. Un alt punct al PNS vizează legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. În cazul pajiștilor utilizate pe parcele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 01 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor.

     Totodată, Planul Strategic Național al României va conține 5 eco-scheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere etc. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor.În loc să folosească plățile directe către fermieri din PAC doar ca sprijin financiar pentru fermieri, scopul eco-schemelor este de a recompensa acei administratori de teren care gestionează suprafețele într-un mod prietenos cu natura și climă și să stimuleze adoptarea unor practici agricole specifice cu o bunăstare mai ridicată a mediului și a animalelor.

     După eșecul actualelor plăți PAC de ecologizare, care au fost prima încercare de a utiliza direct plăți în scopuri de agro-mediu, eco-schemele sunt așteptate să ofere o scalare a practicilor sustenabile.

Domeniile de acțiune pentru eco-schemele descrise în regulamentul PAC pentru Planuri Strategice

a. atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv reducerea emisiilor de GES din agricultură, precum și întreținerea depozitelor de carbon existente și îmbunătățirea mecanismelor de sechestrate a carbonului;

b. adaptarea la schimbările climatice, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a rezistenței sistemelor de producție alimentare, precum și diversitatea animalelor și a plantelor pentru o rezistență mai puternică la boli și schimbare climatică;

c. protecția sau îmbunătățirea calității apei și reducerea presiunii asupra resurselor de apă;

d. prevenirea degradării solului, refacerea solului, îmbunătățirea fertilității solului și a managementului nutrienților și a biotei solului;

e. protecția biodiversității, conservarea sau restaurarea habitatelor sau speciilor, inclusiv întreținerea și crearea de elemente peisagistice sau zone neproductive;

f. acțiuni pentru o utilizare durabilă și redusă a pesticidelor, în special a pesticidelor care prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu;

g. acțiuni pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor sau abordarea rezistenței la antimicrobiene

     Majoritatea țărilor au elaborat între 4 și 12 eco-scheme, pentru a satisface diferite obiective și sistemele agricole. Numai în două cazuri acest număr este mai mare: 17 eco-scheme în Polonia și 30 în Slovenia.

     Atât natura eco-schemelor în sine, cât și detaliile limitate disponibile până în prezent cu privire la domeniul de aplicare și designul prezintă o serie de riscuri care ar putea împiedica o mai bună direcționare și adaptare. Faptul că eco-schemele ar fi voluntare pentru fermieri ar putea duce la o rată scăzută a angajamentelor. Va fi o provocare pentru România și celelalte state membre să se asigure că pun în aplicare acțiuni de management care depășesc cerințele de condiționalitate și sunt suficient de diverse pentru a fi aplicabile diferitelor tipuri de terenuri agricole și sisteme agricole. În plus, plățile trebuie să fie suficient de atractive pentru fermieri și administratorilor de terenuri și să includă sprijin de consiliere adecvată.O altă dificultate în atingerea obiectivelor eco-schemelor este durata angajamentelor.

      Eco-schemele se bazează pe acorduri anuale. Nu există nicio cerință ca beneficiarul să se angajeze în desfășurarea acțiunilor pe mai mulți ani, ceea ce ar putea limita atingerea obiectivelor dorite.Toate planurile strategice naționale ar urma să fie aprobate și adoptate până la sfârșitul anului 2022. Evaluarea de către comisie a fiecărui plan național de PAC va avea loc pe parcursul a șase luni, dar va fi împărțită în două perioade de trei luni.

     Din momentul primirii proiectului de plan național, comisia îl va examina și, după trei luni, va trimite o scrisoare cu observații statului membru în cauză. Va exista apoi o perioadă de reevaluare nespecificată. În această perioadă, planul va fi revizuit de statul membru în colaborare cu comisia.Acesta va fi apoi retrimis și reevaluat pentru încă trei luni și, dacă se consideră potrivit, va fi adoptat de comisie. Datorită duratei variabile a perioadei de reevaluare/„stop-the-clock”, nu există o dată anume în cursul acestui an până la care planurile statelor membre să fie aprobate (deși cu siguranță va fi în a doua jumătate a anului).