Această tendință înseamnă că ceea ce au mâncat bunicii noștri a fost mai sănătos decât ceea ce mâncăm noi astăzi, chiar și în cazul persoanelor care evită alimentele procesare și prioritizează fructele și legumele proaspete. Potrivit oamenilor de știință, rădăcina problemei se află în procesele agricole moderne care sporesc randamentul culturilor, dar perturbă sănătatea solului. Acestea includ metode de irigare, fertilizare și recoltare care, de asemenea, perturbă interacțiunile esențiale dintre plante și ciupercile din sol, ceea ce reduce absorbția nutrienților din sol. Aceste probleme apar, de asemenea, pe fundalul schimbărilor climatice și al nivelurilor în creștere de dioxid de carbon, care reduc conținutul de nutrienți al fructelor, legumelor și cerealelor.

      Există numeroase studii care confirmă declinul nutrițional din fructe, legume și cereale. Cercetările din ianuarie 2022 ale revistei Foods au descoperit că, deși majoritatea legumelor cultivate în Australia au avut un conținut relativ similar de fier între 1980 și 2010, au existat scăderi semnificative în anumite legume. Au fost constatate scăderi ale conținutului de fier, variind de la 30 la 50%, la cartofii cu coajă roșie, conopidă, fasole verde, mazăre și năut. În schimb, avocado Hass și ciupercile și-au sporit aportul de fier.

     Cerealele au înregistrat, de asemenea scăderi, susțin experții. Un studiu dintr-o ediție din 2020 a publicației Scientific Reports a constatat că aportul de proteine din grâu a scăzut cu 23% din 1955 până în 2016 și au existat reduceri notabile ale manganului, fierului, zincului și magneziului, de asemenea.

     Scăderile alarmante au efecte de undă și pentru consumatorii de carne. Vacile, porcii, caprele și oile sunt hrănite acum cu ierburi și cereale mai puțin hrănitoare, ceea ce, la rândul său, face carnea și alte produse de origine animală mai puțin hrănitoare decât înainte.

Principalii factori care determină reducerea valorilor nutriționale

     Mai mulți factori contribuie la declinul nutrițional al hranei. Practicile moderne care sunt concepute pentru a crește randamentul culturilor reprezintă unul dintre acești factori. Potrivit experților, ritmul alert de creștere pe care îl impunem plantelor le face incapabile șă țină pasul cu absorbția nutrienților din sol sau să sintetizeze nutrienți. Un randament mai mare înseamnă că nutrienții din sol trebuie să fie distribuiti într-un volum mai mare de culturi, astfel încât, de fapt, nutrienții pe care aceste fructe și legume îi produc sunt diluați.

     Densitatea nutrienților din sol este, totodată, influențată de sănătatea solului. Un studiu inițat în 2016 de Institutul Rodale din Pennsylvania sugerează că, cu cât solul este mai dens în ciuperci și microbi, cu atât este mai bine echipat pentru a introduce nutrienți în plante și în dieta noastră. Cu alte cuvinte, solul plin de ciuperci și bacterii este mai capabil să descompună nutrienții într-o formă care poate fi mai ușor absorbită de culturi.

     Un alt vinovat pentru declinul nutrienților din hrană este poluarea. Toate plantele au căi fotosintetice prin care captează dioxidul de carbon din atmosferă, și îl folosesc pentru a crește. Dar atunci când culturile, inclusiv grâul, orezul, orzul și cartofii sunt expuse la niveluri mai mari de dioxid de carbon, ele generează mai mulți compuși pe bază de carbon, ceea ce duce la un conținut mai mare de carbohidrați. Potrivit experimentelor descrise într-o ediție din 2018 a Science Advances, concentrațiile de proteine, fier, zinc și câteva vitamine B au scăzut în 18 tipuri de orez după expunerea la niveluri mai ridicate de dioxid de carbon.

Solul: soluția cea mai eficientă pentru recuperarea nutrienților

     Din păcate, este puțin probabil ca nivelurile de nutrienți din produse să se îmbunătățească, având în vedere traiectoria actuală a schimbărilor globale. Dacă emisiile globale își mențin traiectoria ascendentă, cercetătorii estimează că, până în anul 2050, conținutul de proteine din cartofi, orez, grâu și orz este probabil să scadă cu încă 6 până la 14%. Prin urmare, cea mai rapidă și eficientă modalitate de a recupera valoarea nutriționale din cereale, fructe și legume este să ne concentrăm atenția pe sănătatea solului.

     O strategie pentru îmbunătățirea solului este agricultura regenerativă - un set extins de practici care pot restabili fertilitatea solului. Practicile de agricultură regenerativă asigură niveluri mai ridicate de materie organică și minerale în sol. Primul pas este să lăsați solul în pace cât mai mult posibil și să reduceți lucrările solului, practică care duce la epuizarea mineralelor. Plantarea culturilor de acoperire cum ar fi trifoiul, lupinul, măzărichea orzul de toamnă sau secara de toamnă poate ajuta la prevenirea eroziunii și la suprimarea creșterii buruienilor. Și rotația gamei de plante cultivate în fiecare câmp poate îmbunătăți conținutul de nutrienți al culturilor ulterioare. Pe lângă bunele practici agricole, știința își poate aduce, de asemenea, aportul în recâștigarea nutrienților din alimente.

     O firmă din Israel valorifică deja importanța ciupercilor în îmbunătățirea productivității culturilor. GroundworkBioAg în Israel a produs un inoculant de sol bazat pe tulpini deosebit de viguroase de ciuperci micorize, provenite din deșertul israelian. Aceste ciuperci specializate ale solului extind eficient sistemul radicular al plantei cu miceliu - o rețea de filamente microscopice lungi numite hife. Ele lucrează într-o relație simbiotică cu planta, eliberând nutrienți din adâncul solului, într-o formă pe care planta o poate absorbi. Atunci când această pulbere produsă comercial este folosită pentru a acoperi semințele, impactul rezultat asupra randamentului culturilor îi face pe unii fermieri să accepte aceste ciuperci remarcabile în detrimentul produselor agrochimice artificiale.

     Tot mai multe voci la nivel global susțin nevoia unui sistem de producție alimentară care să monitorizeze nutriția din alimente și a unui model comercial care să pună în valoare nutriția mai presus de orice altceva. Cum s-ar putea realiza acest lucru rămâne de văzut. În prezent, modelul de plată al fermierilor la cantitatea nu mai este fezabil din punct de vedere al sănătății consumatorului.