Producția de grâu (excluzând durumul) este estimată la 140,5 milioane de tone, în scădere față de cele 143,4 milioane de tone de anul trecut. Estimarea s-a deteriorat în special pentru Spania și Ungaria din cauza căldurii extreme și a secetei.

     Producția de orz din UE-27+UK în 2022 este estimată la 59,8 milioane de tone, în ușoară creștere față de 59 de milioane de tone anul trecut.

Citește și: Căile solidarității: Fermierii europeni nemulțumiți de invazia cerealelor ieftine din Ucraina

     Cultura de porumb din UE-27 din 2022 este acum estimată la doar 51,9 milioane de tone, în scădere de la 70,2 milioane în 2021. În special Ungaria, România, Franța, Italia și Germania au avut pierderi semnificative în producția de porumb. În schimb, Polonia este de așteptat să înregistreze o altă recoltă uriașă de peste 7 milioane de tone, fiind al treilea cel mai mare producător de porumb din UE, după Franța și România.

     Cultura de rapiță din UE-27+UK este estimată la 20,7 milioane de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii ani și o creștere cu 2.3 milioane de tone, comparativ cu anul trecut.

     Reducerea producției de cereale din UE este cauzată în primul rând de secetă, care a afectat o serie de țări europene în această vară. La condițiile climatice se adaugă și reducerea suprafețelor utilizate pentru producerea cerealelor – în ciuda derogărilor UE menite în mod special să crească suprafața de producție de cereale.

     Executivul UE a anunțat încă din iulie că derogările de la cerințele esențiale de mediu din Politica Agricolă Comună (PAC) vor fi extinse până în 2023 pentru a maximiza capacitatea de producție de cereale a UE, ca parte a eforturilor de a acoperi golul umplut de invazia Ucrainei de către Rusia.

Citește și: Cum influențează schimbările climatice producția de grâu. Care sunt strategiile de adaptare

     Concret, această relaxare presupune derogări pentru regulile privind rotația culturilor, folosirea fâșiilor de protecție și întreținerea elementelor neproductive pe terenurile arabile – cu alte cuvinte, suprafețe de teren agricol rezervate pentru îmbunătățirea biodiversității și conservarea sănătății solului.

Previziuni pentru producția din 2023

      Aproape jumătate din teritoriul UE este expus riscului de secetă severă și prelungită, potrivit ultimului raport al Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Acesta a constatat că până la 46% din teritoriul UE este în prezent expus la niveluri de avertizare de secetă, în timp ce 11% rămâne în alertă roșie. Lipsa umidității din sol provoacă un stres considerabil asupra vegetației, generând presiune asupra sistemelor agricole ale UE și stârnind îngrijorări cu privire la impactul acesteia asupra randamentelor culturilor. În special, raportul evidențiază Franța, România și Ungaria, precum și câteva regiuni mediteraneene, inclusiv Italia, Spania și sudul Greciei, ca fiind cele mai afectate. Iar acest risc este în continuă creștere, potrivit analizei, care notează o tendință ascendentă a pericolelor de secetă.

Profitul în ferme

     Fermierii au reușit să depășească costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor în acest an, datorită creșterii prețurilor la cereale și semințe. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la impactul veniturilor fermierilor pe fondul inflației ridicate, a creșterii ratelor dobânzilor și a posibilității de încetinire a cererii. În plus, posibilitatea întreruperii aprovizionării cu gaze naturale în UE din Rusia poate duce la o nouă creștere a prețului gazelor, care au cauza o nouă explozie a prețurilor la îngrășăminte. O potențială inițiativă de a stimula producția internă de îngrășăminte pentru a reduce dependența de țările terțe – în special Rusia – a fost discutată în august în timpul unei întâlniri între ministrul spaniol al Agriculturii Luis Planas și omologul său francez Marc Fesneau. La acea vreme, francezii au subliniat necesitatea instituirii „o strategie a UE pentru îngrășăminte, precum strategia energetică”, referindu-se la planul REPower UE de a limita dependența de combustibilii fosili ruși.