Ucraina și provocările financiare ale integrării în Uniunea Europeană

Ucraina și provocările financiare ale integrării în Uniunea Europeană
09/10/2023
Sursa: SmartAgri

Ucraina își dorește să devină membră a Uniunii Europene (UE), un demers care, pe lângă aspectele geopolitice și diplomatice, presupune și o serie de implicații financiare semnificative atât pentru țara candidată, cât și pentru blocul comunitar.

     Desigur, procesul de aderare la UE este unul complex, iar estimările recente scot la iveală provocări și oportunități financiare de luat în seamă. Potrivit unor calcule interne ale UE, aderarea Ucrainei la blocul comunitar ar însemna pentru Kiev un acces la aproximativ 186 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani, schimbând dinamica financiară internă a Uniunii. Țări membre existente, care până acum erau beneficiare nete, s-ar putea transforma în contribuabili neti pentru prima dată, ca rezultat al acestei extinderi.

     O aderare în masă, care ar putea include și alte state ca Moldova, Georgia și șase țări din Balcanii de Vest, ridică semne de întrebare cu privire la felul în care bugetul multianual al UE, cunoscut și sub denumirea de cadru financiar multianual, s-ar adapta la noii membri. Estimările raportului arată că suma financiară, derivată din adăugarea tuturor celor nouă membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde de euro. Efectele în lanț pentru statele membre existente ar include o reducere a subvențiilor agricole cu aproximativ o cincime.

Citește și: Roșiile rămân o afacere profitabilă. SUA și Germania în topul țărilor importatoare

     Chiar dacă o extindere completă ar putea dura un deceniu sau chiar mai mult și ar necesita reforme semnificative ale aranjamentelor bugetare actuale, magnitudinea schimbărilor necesare ar influența semnificativ balanța financiară în cadrul blocului. Cu un buget crescut cu 21%, ajungând la 1.47 trilioane de euro, există provocări și ajustări notabile care ar trebui efectuate.

     Provocările includ ajustări bugetare semnificative, unde țări precum Germania, Franța și Țările de Jos ar putea fi nevoite să crească contribuțiile nete la bugetul UE. Și asta întrucât, potrivit regulilor actuale și estimărilor, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96.5 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună a UE și pentru 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, ce vizează îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai puțin dezvoltate.

     Totuși, trebuie subliniat faptul că aceste cifre și scenarii sunt bazate pe reguli și formule bugetare existente, care, în contextul unei extinderi reale, ar putea fi revizuite și adaptate circumstanțelor de atunci. În orice caz, dezbaterile cu privire la extinderea UE și posibila integrare a Ucrainei vor continua să fie un subiect fierbinte pe agenda liderilor europeni, întrucât provocările financiare, politicile externe și considerentele de securitate vor trebui toate să fie îmbinate într-o strategie coerentă și viabilă.

     Și, în timp ce UE cântărește argumentele pro și contra, întâlnirile liderilor europeni, precum cea din Spania, vor aduce cu siguranță noi perspective și discuții despre modul în care Uniunea ar putea evolua și se poate adapta într-o lume în continuă schimbare și față de provocările care decurg din potențialele extinderi.

Implicațiile financiare ale extinderii UE

     Admiterea Ucrainei și a altor opt națiuni în Uniunea Europeană (UE) vine cu o serie de implicații și schimbări notabile, care necesită o examinare atentă a modului în care bugetul comunitar și politicile existente ar putea fi reformulate. Desigur, procesul de extindere ar putea oferi UE un amplificator semnificativ în ceea ce privește influența geopolitică și ar putea extinde piața internă cu 66 de milioane de persoane, ridicând totalul la 517 milioane, un aspect care este de așteptat să abordeze și deficitul de forță de muncă.

Citește și: Creșterea numărului bolilor fungice ar putea avea efecte devastatoare asupra producției agricole

     Totuși, întrebări critice și puncte de analiză se nasc în legătură cu modul în care actualul regim de subvenții agricole al UE ar putea fi afectat. În contextul aderării Ucrainei, aceasta ar deveni cel mai mare beneficiar datorită celor 41,1 milioane de hectare de teren agricol utilizat, deplasând Franța pe locul doi și determinând, prin urmare, o scădere de 20,3% per hectar de teren agricol eligibil pentru beneficiarii existenți.

     De asemenea, implicarea altor opt țări ar adăuga o presiune financiară adițională, costând Uniunea Europeană încă 29,9 miliarde de euro în plăți în cadrul Politicii Agricole Comune (CAP). Acest lucru subliniază o realitate clară: „Aceste cifre nu funcționează pentru nimeni”, după cum afirmă Mujtaba Rahman, directorul pentru Europa la Eurasia Group. Astfel, este evident că o reformă profundă și comprehensivă a bugetului UE și a politicilor sale principale va fi imperativă dacă Ucraina urmează să adere vreodată, ori că întreaga problemă ucraineană va trebui abordată inovativ și în afara structurilor bugetare existente ale UE.

    Cu toate că extinderea UE ar putea aduce cu sine anumite avantaje, acest proces aduce și provocări semnificative, în special în ceea ce privește bugetul uniunii. Aceste provocări „vor trebui să fie abordate temeinic, astfel încât această nouă extindere să fie cel puțin acceptată, dacă nu susținută de cetățenii noștri”, subliniază documentul.

     În acest context, liderii UE și factorii de decizie trebuie să echilibreze cu atenție oportunitățile și riscurile, asigurându-se că procesul de extindere este gestionat într-un mod care susține atât interesele statelor membre existente, cât și pe cele ale celor potențial noi. Fie că este vorba despre abordări inovatoare privind structurile bugetare, fie despre revizuirea și reformarea politicilor cheie, clar este faptul că drumul către extindere este pavat cu decizii critice și navigare strategică prin ape neexplorate ale solidarității și cooperării europene.