Într-un studiu publicat în revista Nature, cercetătorii estimează că aceste cifre se vor înrăutăți, deoarece bolile fungice se răspândesc progresiv spre pol din cauza încălzirii globale, ceea ce înseamnă că tot mai multe țări se vor confrunta probabil cu o prevalență mai mare a infecțiilor fungice care dăunează culturilor. Infecțiile cu rugina tulpinii de grâu, care apar de obicei la tropice, au fost deja documentate de către cultivatorii din Irlanda și Anglia. Experții lansează, de asemenea, un avertisment că rezistența ciupercilor la temperaturi mai mari poate spori riscul ca patogenii din sol să infecteze animalele sau oamenii.

     În întreaga lume, se așteaptă că securitatea alimentară va întâmpina provocări fără precedent, deoarece populația în creștere înseamnă o cerere mai mare. Pentru cele mai importante cinci culturi ale lumii, orez, grâu, porumb, soia și cartofi, infecțiile fungice provoacă pierderi care echivalează cu suficientă hrană pentru a hrănii aproximativ 600 milioane până la 4.000 de milioane de oameni cu 2.000 de calorii în fiecare zi, timp de un an. Co-autoarele studiului publicat în revista Nature, Eva Stukenbrock de la Universitatea Kiel și Sarah Gurr de la Universitatea din Exeter avertizează că bolile fungice ar putea avea pe viitor efecte devastatoare asupra producției agricole.

Citește și: Criza apei din Europa este mult mai gravă decât s-a preconizat

     „Pe măsură ce populația noastră globală este proiectată să crească, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent pentru producția de alimente. Observăm deja pierderi masive de recolte din cauza infecțiilor fungice. Aceste volume care se pierd ar putea susține milioane de oameni în fiecare an. Această tendință îngrijorătoare se poate agrava doar pe măsură ce o lume care se încălzește face ca infecțiile fungice să fie mai răspândite în culturile europene și să dezvolte rezistență la antifungice. Acest lucru va fi catastrofal pentru țările în curs de dezvoltare și va avea un impact major și în lumea occidentală”, se arată în studiu.

     Cercetarea evidențiază o „furtună perfectă” care provoacă răspândirea rapidă a infecțiilor fungice. Printre factori se numără și faptul că ciupercile sunt incredibil de rezistente, rămânând viabile în sol până la 40 de ani, cu spori în aer care pot călători între continente. În plus, sunt extrem de adaptabile, cu o diversitate genetică „fenomenală” între specii. Practicile agricole moderne presupun zone vaste de culturi uniforme din punct de vedere genetic, care oferă locurile ideale de hrănire și de reproducere pentru un grup de organisme atât de prolific și cu evoluție rapidă. Ele sunt, de asemenea, bine echipate pentru a evolua dincolo de mijloacele tradiționale pentru a-și controla răspândirea. Utilizarea din ce în ce mai răspândită a tratamentelor antifungice care vizează un singur proces celular fungic înseamnă că ciupercile pot dezvolta rezistență la aceste fungicide, astfel încât acestea să nu mai fie eficiente. Acest lucru îi obligă pe fermieri să folosească concentrații din ce în ce mai mari de fungicid în încercarea de a controla infecția, ceea ce poate accelera ritmul de dezvoltare a rezistenței.

     Cu toate acestea, există un motiv de speranță. În 2020, o echipă de la Universitatea din Exeter a descoperit o nouă chimie care ar putea deschide calea pentru un nou tip de antifungice care targhetează mai multe mecanisme diferite, ceea ce înseamnă că este mult mai greu pentru ciuperci să dezvolte rezistență. Practicile agricole pot deține, de asemenea, cheia schimbării, după ce un studiu din Danemarca a arătat promițător prin plantarea de amestecuri de semințe care poartă o serie de gene care sunt rezistente la infecțiile fungice. Tehnologia se poate dovedi, de asemenea, crucială, cu inteligența artificială, și instrumente de teledetecție, cum ar fi dronele, care permit detectarea și controlul timpuriu al focarelor.

     În general, autorii susțin că protejarea culturilor lumii împotriva bolilor fungice va necesita o abordare mult mai unificată, care să reunească fermieri, industria agricolă, amelioratorii de plante, biologi, guverne, factori de decizie și finanțatori.

Citește și: Cel mai mare focar de gripă aviară „din istorie” nu dă semne să se încheie

      „Infecțiile fungice amenință unele dintre cele mai importante culturi ale noastre, de la cartofi la cereale și banane. Asistăm deja la pierderi masive, iar acest lucru amenință să devină o catastrofă globală în lumina creșterii populației. Recent, am văzut lumea unindu-se în față amenințării reprezentată de covid. Acum avem nevoie urgentă de o abordare unită la nivel global pentru combaterea infecțiilor fungice, cu mai multe investiții, din partea guvernelor, organizațiilor filantropice și companiilor private, pentru a construi pe semințele speranței și pentru a opri dezvoltarea acesteia într-o catastrofă globală care ar putea aduce foametea la nivel global”, a concluzionat Sarah Gurr, co-autoare a studiului.

     Micotoxinele se pot dezvolta în orice punct de la câmp la furculiță și sunt ascunse deoarece nu sunt distruse de căldură sau de alte tipuri de procesare a alimentelor. Un tip de micotoxină numită aflatoxine, în special aflatoxina B1, poate deteriora ADN-ul unei persoane și poate provoca cancer hepatic la oameni și animale. Alte micotoxine au o serie de efecte asupra sănătății, inclusiv leziuni renale, impact gastrointestinal, tulburări de reproducere sau suprimarea sistemului imunitar.