Măsurile, prezentate de executivul UE miercuri (9 noiembrie), vin ca urmare a undei de șoc, care a provocat creșterea vertiginoasă a prețului îngrășămintelor. Deși comunicarea nu oferă propuneri legislative, ea stabilește un plan amplu de măsuri pe termen scurt și lung, menite să consolideze industria UE a îngrășămintelor, explorând simultan modalități de a face fermierii din UE mai puțin dependenți de îngrășăminte. Concret, comunicarea anunță lansarea a două noi inițiative: un nou observator al pieței menit să îmbunătățească transparența pieței și o nouă direcție pentru Consiliului European pentru Inovare privind agricultura rezistentă. Acest consiliu pentru inovare va oferi 65 de milioane de euro pentru a sprijini start-up-urile AgTech pentru dezvoltarea rapidă a „inovațiilor deep-tech pentru menținerea și îmbunătățirea randamentului culturilor cu tehnologii ecologice”, în special în domeniul fertilizării. Ambele inițiative urmează să fie lansate în 2023.

Măsurile propuse de CE

     O versiune anterioară a planului spunea că Bruxelles-ul le va cere statelor membre să se asigure că producătorii de îngrășăminte pot obține gaze naturale pentru a-și menține liniile de producție în funcțiune, cu speranța că acest lucru ar putea ajuta la reducerea prețurilor și la evitarea întreruperilor în lanțul de aprovizionare. Dar textul adoptat nu mai este la fel de explicit, Comisia „subliniind” că statele membre „pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze naturale” pentru producătorii de îngrășăminte „în planurile lor naționale de urgență în cazul raționalizării gazelor”. Comunicarea stabilește, de asemenea, o serie de opțiuni pentru a sprijini financiar părțile afectate. Aceasta include sprijinul financiar generat prin măsuri precum taxele excepționale și de solidaritate. Fermierii vor putea beneficia de decizia recentă a Comisiei de a majora plafonul pentru ajutorul maxim în cadrul de criză temporară la un record de 250.000 EUR.

     Între timp, în ceea ce privește producția, producătorii de îngrășăminte vor beneficia de intensificarea ajutoarelor și de sume de bani de până la 150 de milioane de euro, cu condiția să îndeplinească criteriile de eligibilitate. Pentru companiile care primesc sume mai mari, comunicarea stabilește că acest ajutor va fi legat de angajamentele de „a stabili o cale spre reducerea amprentei de carbon a consumului de energie și implementarea măsurilor de eficiență energetică”. Autoritățile publice vor putea, de asemenea, să achiziționeze îngrășăminte și să le ofere fermierilor la prețuri mai mici, a prezentat comisarul Wojciechowski ca un avantaj pentru toți cei implicați.

     Pe termen lung, comunicarea pune accent pe rolul programului UE de subvenții pentru agricultură, Politica Agricolă Comună (PAC). Prin planurile strategice naționale PAC (a se vedea mai jos pentru mai multe detalii), statele membre sunt așteptate să introducă amendamente pentru a ajuta fermierii să utilizeze îngrășămintele mai eficient și mai durabil, inclusiv facilitarea accesului la îngrășăminte organice și nutrienți din fluxurile de deșeuri reciclate. Declarația subliniază, de asemenea, angajamentele de a lucra cu anumite țări partenere ale UE la scară globală, inclusiv sprijinul pentru promovarea „alternativelor la îngrășămintele minerale bazate pe gestionarea durabilă a fertilității solului.

Citește și: Culturile editate genetic ar putea ajunge în UE.Miracolul care va salva fermierii în fața secetei?

     Acest lucru implică, de asemenea, o promisiune de a participa la Provocarea Globală a Îngrășămintelor. Această provocare, care a fost introdusă în iunie 2022 la Forumul Economiilor Majore, intenționează să reducă deficitul de aprovizionare cu îngrășăminte printr-un management îmbunătățit al nutrienților, o eficiență sporită a utilizării îngrășămintelor, tehnici agricole alternative și alternative la îngrășămintele minerale.

Reducerea cantității de îngrășăminte, printre soluțiile propuse de CE

     În cele din urmă, Bruxelles-ul dorește ca fermierii să înceapă să aplice îngrășăminte mai eficient, cu scopul de a reduce utilizarea îngrășămintelor sintetice cu 20% până în 2030. Îngrășămintele sunt supraaplicate în mod notoriu în UE, dar există o limită la cantitatea de nutrienți pe care culturile pot absorbi - un studiu în Germania a constatat că doar 61% din îngrășământ ajunge la culturile de grâu, în timp ce restul este irosit.

Răspunsul industriei și al fermierilor la propunerile Comisiei

     Reprezentanții fermierilor și producătorii de fertilizanți s-au arătat neîncrezători în capacitatea planului CE de a funcționa cu adevărat. „Această nouă comunicare pur și simplu nu reușește să ofere răspunsuri concrete la deficiențele cu care se confruntă fermierii europeni”, au declarat cei mai mari fermieri și cooperative agricole din UE, prin Copa & Cogeca, într-un comunicat. „Nu am văzut nimic în această comunicare care să ne ofere predictibilitate”, a declarat Svein Tore Holsether, CEO al Yara International, cel mai mare producător de îngrășăminte din lume, referindu-se la prețurile extrem de volatile ale gazelor naturale necesare pentru producerea acestora.

Citește și: Comisia Europeană își îndreaptă atenția către gunoiul de grajd pentru a atenua criza îngrășămintelor

     Un purtător de cuvânt al companiei a adăugat: „Suntem dezamăgiți că referirea la disponibilitatea gazului pentru producția de îngrășăminte în cazul raționalizării nu este mai puternică”. De asemenea, ONG-urile de mediu nu au fost impresionate, Célia Nyssens-James de la Biroul European de Mediu numind planul de la Bruxelles „un mare cadou pentru industria îngrășămintelor”. Ea a adăugat că subvențiile pentru fermieri sunt o „remediere rapidă greșită care nu va rezolva problema fundamentală a dependenței noastre de combustibilii fosili și importurile de îngrășăminte; nici vreuna dintre problemele de mediu legate de utilizarea excesivă a îngrășămintelor în Europa.”

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a răsturnat lanțurile agroalimentare globale. Pe lângă faptul că a provocat perturbări majore pe piețele cerealelor, războiul a declanșat și o criză globală a îngrășămintelor minerale, care a lovit puternic UE. Împreună, Rusia și Belarus furnizeau până la 60% din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE, potrivit datelor de la asociația industrială Fertilizers Europe.

     Prin urmare, sancțiunile introduse în martie de UE asupra importurilor din Belarus de potasiu – un îngrășământ cheie care este în mare parte deficitar în Europa – și întreruperile comerțului cu Rusia au pus o presiune semnificativă asupra aprovizionărilor. Acest lucru se datorează faptului că țările europene depind în mare măsură de importurile de îngrășăminte din cauza disponibilității locale limitate a inputurilor esențiale, inclusiv a gazelor naturale ca materie primă și sursă de energie pentru producerea de îngrășăminte cu azot, fosfați și potasiu.

     Lipsa sau prețurile ridicate pentru îngrășăminte agravează și mai mult riscurile la nivel mondial pentru securitatea alimentară. În timp ce producția alimentară viabilă depinde de mai mult decât de îngrășăminte, ceea ce face ca situația actuală a îngrășămintelor să fie de rău augur este efectul imediat pe care deficitul de îngrășăminte îl poate avea asupra randamentelor.

     Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra unei crize alimentare care ar putea afecta grav țările care adesea nu au mijloacele financiare pentru a derula programe costisitoare de subvenții pentru îngrășăminte.Acest lucru a generat, de asemenea, unele critici la adresa politicii de sancțiuni a UE pentru alimentarea insecurității globale a combustibilului, care rămâne unul dintre principalele argumente ale propagandei ruse, deoarece 15% din exportul global de îngrășăminte depinde de aprovizionarea de la Moscova.