În urma unei solicitări din partea Belgiei, care a fost susținută de Spania, Ungaria, Țările de Jos și Portugalia, miniștrii blocului au revizuit luni, 17 octombrie, utilizarea îngrășămintelor organice și a azotului obținut prin tratarea și transformarea deșeurilor animale. Potrivit ministrului belgian al agriculturii, David Clarinval, procedura, cunoscută sub numele de Azot RECUPERAT din gunoi de grajd (RENURE), „ar fi o modalitate de a îmbunătăți autosuficiența în ceea ce privește disponibilitatea îngrășămintelor” și ar sprijini „economia circulară”. Fermierii din întreagul bloc comunitar au fost grav afectați de recenta creștere a prețurilor inputurilor, generată de războiul din Ucraina. Anteriror izbucnirii conflictului, 60% din îngrășămintele folosite în UE erau furnizate Rusia și Belarus.

Citește și: Producția de cereale din UE a scăzut cu 7% față de anul trecut. Seceta este principala cauză

Tehnologia RENURE oferă o soluție fermierilor europeni

     „Produsele RENURE ar putea substitui complet  îngrășămintele chimice. Deoarece se bazează pe resurse accesibile la nivel local, ele pot ajuta sistemele alimentare să devină robuste, a declarat ministrul olandez Guido Landheer, citat de Euractiv. Potrivit unui studiu recent al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei, efectul îngrășămintelor obținute din gunoi de grajd este similar cu cel al îngrășămintelor chimice. Ele pot fi, de asemenea, utilizate fără a dăuna mediului, spun oamenii de știință.

Potențialul îngrășămintelor din gunoi de grajd ar putea fi anulat de o reglementare CE: Directiva Nitraților din 1991

     Directiva limitează utilizarea acestor îngrășăminte pentru a reduce contaminarea apei cauzată de nitrați. Câmpurile din locații sensibile nu pot primi mai mult de 170 kg de azot animal pe hectar pe an. Belgia cere de luni de zile ca îngrășămintele obținute din gunoi de grajd să fie clasificate mai degrabă ca efluenți chimici decât ca efluenți de origine animală, pentru a fi scoși din domeniul de aplicare al directivei.

Citește și: Analiza McKinsey: Cum va impacta războiul din Ucraina securitatea alimentară in 2023

     Scrisoarea transmisă de Belgia Comisiei Europene înaintea Consiliului afirmă: „Îndemnăm Comisia Europeană să elaboreze recomandările legale corespunzătoare, astfel încât îngrășămintele RENURE să poată fi utilizate în afara volumelor limitate de gunoi de grajd din zonele sensibile”.

     Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a ținut, însă, să reamintească că aceste limitări priveau doar zonele de risc și că, prin urmare, „nu există nicio limită pentru utilizarea RENURE în 30% din suprafețele agricole ale Uniunii Europene”. „Acesta este deja un potențial de înlocuire considerabil”, a adăugat el. Comisia recunoaște că aceste îngrășăminte pot „juca un rol cheie” în a ajuta fermierii să își reducă dependența de importuri și expunerea la fluctuațiile prețurilor. Reducerea utilizării îngrășămintelor chimice sintetice face, de asemenea, parte din strategia emblematică a Comisiei Europene, de la Farm to Fork, care prevede o reducere cu 20% a utilizării îngrășămintelor până în 2030.

     Așa cum a solicitat delegația belgiană, executivul UE va include astfel subiectul îngrășămintelor organice în următoarea sa comunicare privind îngrășămintele, programată pentru 9 noiembrie. Propunerile „de reglementare” și „nereglementare” pentru promovarea utilizării acestora vor fi explorate în săptămânile următoare.

     Dar Wojciechowski a insistat și asupra necesității de a menține „condiții stricte de utilizare”, în special, pentru a evita emisiile de amoniac în atmosferă. „În acest domeniu, orice cerere de excepție trebuie să fie justificată, pentru a evita subminarea respectării legislației privind calitatea aerului și a solului”, a avertizat el. Cu toate acestea, deoarece respectarea Directivei Nitraților este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru ca fermierii să obțină fonduri din Politica Agricolă Comună (PAC), este probabil că legiuitorii vor revizui astfel de condiții.

Utilizarea excesivă a îngrășămintelor

     În multe țări europene, peste 100 de kilograme de surplus de azot sunt răspândite pe câmpuri în fiecare an, depășind nivelurile maxime și de referință pentru nitrații din apele subterane. Acesta este cazul în special în regiunile cu practici intensive de creștere a animalelor. Danemarca, Germania și țările Benelux, cu concentrațiile lor mari de animale, sunt afectate în mod deosebit. Aceștia au fost nevoiți să ia contramăsuri decisive și să își adapteze reglementările în ultimii ani pentru a se conforma politicilor agricole și de mediu ale UE.

     În Danemarca, unde producția animală orientată spre export este un sector important în economie, autoritățile au luat măsuri eficiente încă din 1985. Concentrațiile de nitrați care depășeau uneori 200 de miligrame pe litru în straturile de sol din apropierea nivelului apei subterane s-au înjumătățit în ultimii 10 ani. ani. Fermierii sunt acum obligați să păstreze înregistrări digitale ale planurilor lor de îngrășăminte. Aceste planuri trebuie să se bazeze pe nivelurile de producție așteptate și trebuiau să fie cu 10 până la 20 la sută sub optimul economic calculat până în 2015. Răspândirea gunoiului toamna, după recolta principală, este în mare măsură interzisă deoarece plantele nu au nevoie de azot atunci. Aceste restricții au declanșat o modernizare cuprinzătoare a parcului de mașini și echipamente pentru a încorpora efectiv gunoiul de grajd în sol.