Fermierilor le este greu să se adapteze, deoarece vremea devine mai aspră și mai imprevizibilă din cauza schimbărilor climatice. Un număr tot mai mare de legislatori europeni consideră că super-culturile modificate genetic pot deține cheia salvării.

     „Tehnicile de editare genetică sunt un instrument magnific pentru a ne asigura că plantele au nevoie de mai puțină apă, mai puține produse de protecție a plantelor și îngrășăminte și sunt mai rezistente la schimbările climatice”, a declarat ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas, la întâlnirea din luna septembrie a miniștrilor UE ai agriculturii de la Praga. Entuziasmul lui Planas pentru soiurile rezistente la secetă a fost reluat de alți miniștri și de comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

     Nenumărate companii și instituții de cercetare, precum și giganți din biotehnologie și agrochimice precum Bayer și Corteva, susțin că oamenii de știință pot folosi instrumentele de editare genetică CRISPR-Cas9 pentru a construi cu precizie culturi care pot rezista în cele mai extreme medii. Au nevoie doar de o șansă din partea autorităților de reglementare din UE.

Citește și: Comisia Europeană își îndreaptă atenția către gunoiul de grajd pentru a atenua criza îngrășămintelor

     UE are acum unele dintre cele mai stricte reglementări din lume pentru aprobarea culturilor modificate genetic, iar OMG-urile continuă să fie o problemă controversată atât pentru guverne, cât și pentru publicul larg. Din această cauză, în bloc sunt produse doar două culturi modificate genetic: un soi de porumb rezistent la insecte, a cărei cultivare este permisă doar în Portugalia și Spania.

Promisiunile companiilor de biotehnologie

     Cu toate acestea, susținătorii editării genelor susțin că, deoarece nu este nevoie să se introducă vreun material genetic străin în ADN-ul culturii, abordarea diferă semnificativ de manipularea genetică convențională. Experții din industrie susțin că plantele modificate genetic ar fi aproape identice cu cele produse prin reproducere convențională; dar, tehnologia permite dobândirea mult mai precisă a unor calități particulare, cum ar fi toleranța la dăunători sau secetă.

     Din acest motiv, industria consideră că culturile modificate genetic ar trebui să fie tratate în mod similar cu cele convenționale. Cu toate acestea, în 2018, instanța supremă a UE a decis că culturile modificate genetic ar trebui să continue să fie guvernate de sistemul actual de OMG - cu mecanismele sale stricte de evaluare a riscurilor și cerințele de etichetare. Această decizie a șocat firmele și cercetătorii care așteptau ”marea derogare”.

     Hotărârea instanței a determinat Comisia Europeană să emită un studiu trei ani mai târziu în care să concluzioneze că cadrul de reglementare nu mai era potrivit scopului – nu în ultimul rând pentru că a fost adoptat în 2001, cu mult înainte ca instrumentele de editare genetică precum CRISPR-Cas9 să fie inventate. Studiul Comisiei spune că, în timp ce utilizarea tehnologiilor de editare genetică ridică preocupări etice, „la fel și oportunitățile ratate ca urmare a neutilizarii acestora”.

Un nou cadru de reglementare pentru adoptarea culturilor editate genetic

     În prezent, Comisia ia în considerare un nou cadru de reglementare pentru culturile obținute prin tehnologia de editare a genelor. Termenul pe care oficialii de la Bruxelles l-au conceput este ”new genomic techniques” (NGT) – noi tehnici genomice. Se preconizează că va fi făcută o propunere în prima jumătate a anului viitor. Potrivit sectorului biotehnologic al UE, noul cadrul de reglementare ar stimula investițiile în cercetarea soiurilor de culturi modificate genetic. Cu toate acestea, industria susține că pentru ca legislația să fie eficientă, aceasta trebuie să fie semnificativ mai puțin strictă decât reglementările actuale privind OMG-urile, în mod ideal, emulând națiuni precum Statele Unite sau Japonia și eliminând complet monitorizarea reglementărilor.

Opozanții culturilor editate genetic neagă potențialul culturilor editate genetic

     Grupurile de mediu, micii agricultori și fermierii ecologici, printre alții, susțin că permiterea tehnologiilor pe piața UE fără restricții adecvate implică riscuri etice și de sănătate și riscă să alimenteze captarea corporativă a sistemului alimentar — doar două companii, Corteva și Bayer, controlează 40 % din piața mondială de semințe comerciale. Opozanții culturilor GMO susțin că această tehnologie are la bază o mulțime de ”promisiuni deșarte”.

     „Auzim o mulțime de promisiuni, dar industria nu se uită cu adevărat la trăsături de durabilitate, cum ar fi toleranța la secetă sau rezistența la dăunători – ea caută rezistența la erbicide”, a declarat Eric Gall de la lobby-ul fermierilor ecologici IFOAM Organics Europe, referindu-se la riscul ca fermierii să fie obligați să folosească combinațiile brevetate de semințe și substanțe chimice ale industriei.

     „Pentru moment, nu există prea multă dezvoltare în ceea ce privește stresul abiotic. Este doar o promisiune goală”, a adăugat Astrid Österreicher de la grupul de supraveghere a OMG-urilor Testbiotech, referindu-se la factorii de mediu precum seceta, schimbările de temperatură și nivelurile de CO2.

Citește și: Cum să combați seceta? Gestionarea sustenabilă a apei în agricultură

      Iar realitatea din teren confirmă aceste declarații. Nicio companie nu a reușit să dezvolte o cultură tolerantă la secetă, cu atât mai puțin rezistentă la secetă, folosind tehnologii de editare genetică, în ciuda reglementărilor mai laxe în alte zone ale lumii. Fermierii din Argentina cultivă grâu care a fost modificat genetic pentru a supraviețui unor circumstanțe mai uscate, dar planta este un OMG și are secțiuni din ADN-ul florii-soarelui îmbinate în ea. Acesta este motivul pentru care unii sceptici pun la îndoială capacitatea tehnologiei de a-și îndeplini pretențiile.

     „Tehnicile de editare genetică nu sunt cu siguranță atât de precise pe cât sunt descrise; acestea duc la efecte secundare neintenționate. De aceea trebuie să avem o evaluare a riscurilor și un sistem de trasabilitate. Și asta este ceea ce oferă cadrul actual pentru OMG-uri, așa că m-aș întreba de ce ar trebui să aruncăm la gunoi 20 de ani de standarde de biosecuritate”, a mai precizat reprezentantul IFOAM.

     Luna trecută, Comisia a sugerat că nu va accepta culturile modificate genetic. „Trebuie să ne asigurăm că tehnologia este sigură. Într-un fel, trebuie să găsim echilibrul corect. Ceea ce căutăm este o evaluare proporțională a riscurilor pentru NGT-uri, așa că asta înseamnă că nu o vom elimina cu totul. Știu că în alte jurisdicții au fost puțin mai radicali, dar sentimentul nostru este că ar trebui să fie mai proporțional”, a declarat Claire Bury, oficialul UE responsabil de propunerea de reglementare, citată de Politico.eu

     Entuziasmul cu privire la potențialul culturilor editate genetic pare să se diminueze tot mai mult, pe măsură ce toată lumea, de la companiile de biotehnologie până la grupuri de mediu și fermieri, par să fie de acord cu un singur lucru: culturile modificate genetic nu vor fi salvarea contra fenomenelor meteorologice extreme, cum a fost seceta din această vară.