Producătorii de animale se confruntă cu creșterea costurilor furajelor și a energiei, la care se adaugă lipsa forței de muncă și focarele de boli. Aceste fenomene au micșorat efectivele și au crescut prețurile la carnea din UE în iunie cu aproximativ 12% față de un anul precedent, cea mai mare creștere înregistrată vreodată. UE a trecut prin una dintre cele mai grave secete, 14 din cele 27 de state membre (Portugalia, Italia, Spania, Franța, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Republica Cehă, Slovacia și Croația) fiind grav afectate, potrivit Euractiv.

     Producția de porumb de pe cea mai mare parte a continentului este la niveluri minime. Analiștii de la Strategie Grains se așteaptă la cea mai mică recoltă din UE din 2007 până în prezent. Deficitul de furaje este accentuat și de criza din Ucraina, țară de la care UE achiziționa de regulă hrană pentru animale. Italia a cumpărat 105.000 de tone din SUA pentru sezonul 2022-23 -- cea mai mare achiziție a națiunii din cel puțin două decenii. În Suedia, unde zone de teritoriu au fost arse de incendii de vegetație în această vară, în timp ce țara s-a copt sub temperaturi de un secol, recolta de cereale este de așteptat să scadă cu aproximativ 30%. „Lipsa de furaje va fi resimțită în iarna care vine”, a declarat pentru AFP Harald Svensson, economist șef al Consiliului Suedez pentru Agricultură, explicând că „majoritatea fermierilor s-au bazat pe rezervele lor de furaje de iarnă în timpul secetei din această vară”. Situația este similară în Germania, unde oficialii spun că una din 25 de ferme este expusă riscului de a-și închide activitate. În Saxonia Inferioară, o regiune cheie pentru cultivarea culturilor furajere, recolta este de așteptat să scadă cu peste 40% față de anii normali. În Olanda, deficitul pentru furaje este estimat la 40 până la 60%.

     Pe măsură ce prețurile la furaje și fân cresc, fermierii trimit animale la abator mai devreme decât de obicei. În Marea Britanie, numărul de bovine sacrificate a crescut cu 18% în iulie, vacile de lapte reprezentând o mare parte. În Germania, unde guvernul a deblocat ajutoare de urgență pentru fermieri, a existat o creștere cu 10% a animalelor sacrificate în primele două săptămâni din iulie, potrivit autorităților. Guvernul suedez a răspuns prompt acestor tendințe, promițând un ajutor de 1,2 miliarde de coroane (117 milioane de euro) pentru ca fermierii să cumpere furaje și să evite trimiterea animalelor la abator. Fermierii francezi sunt îngrijorați din cauza monopolului asupra abatoarelor de către grupul Bigard. „Ne temem că vor transforma seceta într-o oportunitate, cumpărând animalele noastre la prețuri și mai mici, atunci când avem deja dificultăți în supraviețuire”, a spus un crescător de animale francez, citat de Phys.org. Situația este îngrozitoare pentru fermierii de lactate, care aveau dinainte de criză nemulțumiri că nu sunt plătiți suficient pentru laptele lor. „Iarna riscă să fie catastrofală”, a spus un alt fermier francez. „Pentru a completa rațiile animalelor, va trebui să cumpărăm cereale, al căror preț a crescut în această vară, astfel încât laptele va deveni mai scump”.

     Potrivit lui Erwin Schoepges, președintele Comitetului European pentru Lapte, care numără ca membri peste 100.000 de mici fermieri de lactate, „nici înainte de această secetă, costurile de producție nu erau acoperite”. El a spus că fermierii produceau lapte cu 40 până la 45 de cenți pe litru, dar puteau să-l vândă doar cu aproximativ 30 până la 33 de cenți pe litru. Odată cu seceta, costurile lor de producție vor crește și mai mult, susține Schoepges.

     În România curg pe internet anunțurile proprietarilor care își vând fermele de vaci. La abatoarele din țară, animalele se vând doar cu programare. Fermierii așteaptă și câte două luni pentru a le fi preluate bovinele. Iar unii se tem că afacerile nu vor supraviețui nici până atunci, în condițiile în care și prețul laptelui este foarte mic, precizează Digi24. Dincolo de impactul imediat asupra recoltelor, mulți fermieri sunt îngrijorați de consecințele pe termen lung pe care anii consecutivi de secetă, combinați cu temperaturile în continuă creștere, le au asupra pământului. Iar previziunile oamenilor de știință par să susțină aceste temeri.

     Dr. Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a declarat că se preconizează că seceta și deficitul de apă vor deveni mai frecvente și intense pe tot continentul, atâta timp cât emisiile rămân în creștere. Burgess a adăugat că acest lucru ar duce doar la un „risc crescut de stres de căldură și secetă asupra culturilor și un risc crescut de deficit de apă”. Astfel de previziuni se încadrează în concluziile mai multor rapoarte recente ale Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU, care în februarie a avertizat că UE nu este pregătită să facă față evenimentelor meteorologice extreme legate de schimbările climatice.

     În condițiile acestor predicții, anul 2023 pare să anunțe aceleași condiții climatice ca în 2022. Secetele par să ofilească tot mai multe ferme din Europa, iar acest fenomen va duce la creșterea prețurilor la carne, lapte și brânză, adăugând o presiune crescută la criza costurilor de trai.