Nevoilor nutriționale a aproximativ 250 de milioane de oameni (3% din populația lumii) vor fi impactate de problemele logistice care decurg din război, evenimente climatice, întreruperile lanțului de aprovizionare și o scădere estimată de 35% până la 45% a producției agricole din Ucraina pentru anul viitor.

    Rusia a invadat Ucraina în februarie, anul acesta. Împreună, cele două țări exportau 28% din grâul mondial și 15% din porumb. În ciuda acordului semnat în iulie pentru eliberarea a 20 de milioane de tone de cereale deținute în porturile Mării Negre, preocupările pe termen scurt și lung sugerează că situația alimentară globală rămâne delicată și în pericol.

     În plus, mai avertizează McKinsey, dacă cele aproximativ 20 de milioane de tone de cereale în cauză nu au fost depozitate în condiții optime în silozurile ucrainene, este posibil să fi scăzut în calitate și ar putea fi improprii consumului uman. De asemenea, proiecția firmei de consultanță pentru recolta 2022-2023 din Ucraina este sub nivelurile normale cu peste 30 de milioane de tone, din cauza suprafețelor plantate mai mici și a disponibilității mai scăzute a inputurilor (și a riscului ca unele suprafețe să rămână nerecoltate).

     Potrivit analizei McKinsey, invazia va reduce exporturile de cereale din cele două ”coșuri de pâine” ale lumii cu până la 22 de milioane de tone metrice, în 2022. Până la sfârșitul anului 2023 situația s-ar putea agrava, iar aprovizionarea mondială să fie redusă cu până la 60 de milioane de tone de cereale.

Cumul de factori negativi pentru proiecția pe 2023 a securității alimentare

     Situația din Ucraina este exacerbată de complicațiile pe termen mai lung care au început în anul 2020, odată cu pandemia de COVID-19, care a perturbat lanțurile globale de aprovizionare. Politicile monetare și fiscale menite să atenueze impactul pandemiei au împins prețurile mărfurilor de bază începând cu jumătatea anului 2020. Chiar înainte de invazie, nivelurile prețurilor pentru grâu și porumb au fost cu 40-50% mai mari decât prețul mediu din ultimul deceniu. Dacă la această imagine adăugăm valurile de căldură și seceta care a redus randamentele agricole, aprovizionarea piețelor mondiale cu cereale ar putea fi redusă cu încă 10 milioane de tone.

Ceea ce se întâmplă în alte țări ar putea reduce și mai mult volumele comerciale globale

     În ciuda recoltei bune din această vară și toamnă, randamentele rusești ar putea fi mai scăzute în sezoanele următoare din cauza restricțiilor comerciale globale. Semințele hibride, produsele de protecție a plantelor și, într-o măsură mai mică, echipamentele și software-ul ar putea face obiectul interdicțiilor de import, care afectează în primul rând producția de grâu. Lipsa de îngrășăminte și prețurile mai mari la îngrășăminte sunt, de asemenea, de așteptat să reducă randamentele în țările care depind în mare măsură de importurile de îngrășăminte, cum ar fi Brazilia. Acest lucru va reduce probabil și mai mult volumul de cereale pe piața mondială.

Impactul în funcție de țară variază și este potențial devastator pentru unii

     În timp ce prețurile mari la alimente vor afecta toate țările, unele sunt mai expuse decât altele. State precum China, Statele Unite și țările din Uniunea Europeană, sunt relativ bine protejate. Au o producție locală ridicată, un nivel ridicat al stocurilor și o putere de cumpărare ridicată.

     Dar multe țări, inclusiv Bangladesh, Etiopia, Somalia și Yemen, sunt extrem de vulnerabile. Aceste țări se bazează foarte mult pe importurile de cereale, au stocuri limitate și au putere de cumpărare scăzută. Aceste regiuni pot fi puternic afectate de creșterea prețurilor. Peste 1,4 miliarde de oameni trăiesc în astfel de zonă, mai ales în Africa și Asia; dacă deficitul global continuă și țările epuizează rezervele, ar putea crește la aproximativ 1,9 miliarde de oameni.

Potențiale consecințe

Penuria alimentară din trecut a avut consecințe precum:

     Inflația: prețurile de consum cresc din cauza reducerii ofertei, a costurilor ridicate de intrare și de transport și a efectelor speculative.

     Stresuri bugetare și fiscale: presiune crescută asupra sistemelor financiare și fiscale pentru a gestiona inflația, pentru a asigura un comerț suficient și pentru a oferi subvenții celor mai nevoiași. Aceste eforturi sunt adesea îngreunate de creșterea datoriei externe și de creșterea mai lentă a PIB-ului.

     Malnutriție și foamete: Suferința umană crește, în special pentru populațiile cele mai vulnerabile, din cauza prețurilor mai mari și, într-o măsură mai mică, a penuriei de provizii efective.

Care sunt soluțiile pentru atenuarea riscurilor

     Dacă strategiile de atenuare a factorilor de risc enumerați mai sus vor fi puse în aplicare cât mai rapid, există posibilitatea evitării celor mai sumbre scenarii, explică McKinsey. Potrivit firmei de consultanță, pe termen scurt, trei pași fundamentali pot ajuta la reducerea riscurilor:

     Deblocarea și eliminarea riscurilor asociate rutelor logistice ale Mării Negre

     Reducerea restricțiilor comerciale și eliberarea stocurilor tampon; pentru a reechilibra oferta globală, țările trebuie să crească oferta de cereale comercializată pe piața mondială

     Acordarea de ajutor financiar zonelor și populațiilor cele mai afectate.

     În cadrul aceluiași raport, McKinsey mai recomandă factorilor de decizie și planificarea unor strategii pentru eventuale alte crize ale securității alimentare. Potrivit firmei de consultanță aceste strategii ar trebui să abordeze necesitatea unor practici sustenabile în agricultură, reducerea risipei alimentare și adoptarea la scară largă a proteinelor alternative.