Analiza solului este un ansamblu de procese chimice variate care determină cantitatea de nutrienți disponibili în sol pentru plante, dar și proprietățile chimice, fizice și biologice ale solului esențiale pentru nutriția plantelor.

Agricultura biointensivă este un sistem de agricultură organică, în care fermierii se concentrează pe obținerea randamentelor maxime, din suprafețe limitate de pământ, asigurând în același timp creșterea biodiversității, precum și menținerea fertilității solului.

Scăderea randamentelor agricole în Europa, generată de diminuarea resurselor de apă, în special în partea de sud a continentului – este un fenomen asupra căruia avertizează cei mai importanți climatologi din lume.

Agricultura peri-urbană a devenit un fenomen în creștere la nivel mondial în ultimele decenii. Datorită apropierii lor de piețe și populații, zonele periurbane joacă un rol important în furnizarea de hrană populațiilor urbane.

Ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, face lobby în Comisia Europeană pentru amânarea unui nou regulament privind rotația culturilor, astfel încât fermierii să poată cultiva mai mult grâu în contextul războiului din Ucraina.

Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, îngrijorarea cu privire la securitatea alimentară în interiorul și în afara UE a crescut, iar odată cu acest fenomen, și costul de trai al europenilor.Chiar înainte de invazia rusă, piețele agricole globale au cunoscut o creștere a prețurilor, care va fi agravată de războiul din Ucraina.

O politică agricolă comună (PAC) reformată va intra în vigoare în 2023. Viitoarea PAC este menită să se concentreze pe performanță, oferind rezultate în raport cu un set de obiective ale UE, care sunt traduse în nevoi identificate la nivel național și regional.

Producția alimentară necesită volume tot mai mari de produse de protecție a culturilor. Amenințările la adresa plantelor sunt atât biologice (insecte, boli și buruieni), cât și non-biologice (climat și sol). În mod paradoxal, utilizarea continuă și în exces a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor a avut un impact negativ asupra biodiversității, calității apei și rezilienței culturilor.

Având drept scop realizarea unei utilizări durabile a pesticidelor în UE, Directiva privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor (SUD) – adoptată în 2009 - stabilește reguli minime pentru a reduce riscul utilizării pesticidelor care afectează sănătatea umană și mediul.

Un total de 68 de țări au convenit să contribuie la protecția climei și la conservarea biodiversității prin protejarea solurilor agricole. Acordul a fost stabilit în cadrul conferinței mondiale a miniștrilor agriculturii, care a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie la Berlin.

Strategia „Farm to Fork” concretizează obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 de a reduce pierderile de nutrienți din sol cu cel puțin 50%. Acest lucru ar urmă să reducă utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20% până la sfârșitul deceniului. Fermierii europeni recunosc necesitatea de a reconcilia agricultura cu mediul, însă ridică o întrebare firească și temeri de la sine înțelese: Au șanse ambițiile UE să mențină un sector agricol competitiv pe continent?

Biodiversitatea include toată varietatea și variabilitatea vieții de pe Pământ. Variația sa este măsurată la nivel genetic, de specie și de ecosistem. Biodiversitatea agricolă se referă la fracțiunea din biodiversitate care este folosită de oameni pentru nevoile lor materiale - hrană pentru ei înșiși, furaje pentru animalele lor și biomateriale pentru utilizări nealimentare, cum ar fi combustibilul și construcțiile. Agro-biodiversitatea include atât diversitatea genetică a speciilor pe care omul le folosește, cât și agroecosistemul în care sunt cultivate. Biodiversitatea și planeta vor supraviețui fără ființe umane, dar fără biodiversitate și conservarea ei specia umană nu poate supraviețui.