Avortul la capre: cauze, măsuri de prevenire și tratamente

Avortul la capre: cauze, măsuri de prevenire și tratamente
09/02/2021

De ce avortează caprele mele – se întreabă mulți crescători de caprine care, mai ales în acest an, se confruntă cu o rată ridicată a avorturilor la capre. Stabilirea cauzei sau a cauzelor pentru avortul caprelor este primul pas pentru prevenirea fenomenului în exploatație, dar și pentru aplicarea unor tratamente care pot să preîntâmpine această problemă.

De ce avortează caprele mele – se întreabă mulți crescători de caprine care, mai ales în acest an, se confruntă cu o rată ridicată a avorturilor la capre. Stabilirea cauzei sau a cauzelor pentru avortul caprelor este primul pas pentru prevenirea fenomenului în exploatație, dar și pentru aplicarea unor tratamente care pot să preîntâmpine această problemă.

Avorturile au loc în orice fermă de capre, însă numărul lor ridicat trebuie să reprezinte imediat un semnal de alarmă pentru crescător. Monitorizarea atentă și păstrarea evidențelor privind avorturile vor ajuta fermierul să își calculeze rata de incidență a acestor pierderi. Rata de avorturi la capre este în general de 4-5%, dar sunt și crescători de caprine care discută de o raă de unul sau două procente, adică efectiv de accidente care conduc la pierderea viitorilor iezi.

Cauzele avortului la capre sunt multiple și se împart în două categorii mari: cauze infecțioase și cauze neinfecțioase.

Avortul infecțios la capre poate reprezenta o sursă de îmbolnăvire pentru celelalte animale cu care conviețuiesc, dar și pentru oameni. La caprele gestante avortul apare, cel mai frecvent, în ultimele două luni de gestație.

Dintre bolile infecțioase care pot provoca avortul caprelor, o atenție sporită trebuie să acordați următoarelor: – chlamidioza (avortul chlamidian), – salmoneloza (avortul salmonelic), – avortul campylobacterian, – mamita gangrenoasă, – agalaxia contagioasă, – pasteureloza, – pleuropneuonomonia contagioasă a caprelor.

Infecția cu Chlamydia psittaci sau Clamidoza este una dintre cele mai frecvente cauze ale avortului la caprine.

Când se petrece avortul cauzat de Chlamydia? Avortul chlamidian are loc la capre de cele mai multe ori după a 90-a zi de gestație.

Semnele infecției cu Chlamydia sunt febra, cherato-conjunctivita (ochiul de culoare roz), pneumonia și poliartritele – inflamații ale articulațiilor. Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei și va împiedica transmiterea elementelor nutritive de la capră la făt, prin inflamarea plancetei.

Cauze pentru infecția cu Chlamidia la capre. Purtătorii de boală sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele.

În focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izolează pe o perioadă de trei săptămâni după avort și se tratează folosind antibiotice cu spectru larg. Restul femelelor gestante din efectivul contaminat vor fi supuse unui tratament individual de necesitate cu antibiotice.

Diagnosticul clamidiozei se bazează pe istoricul efectivului de caprine, semne clinice și caracteristici ale plancentei. Când clamidioza este suspectată, fetușii avortați și placenta proaspată trebuie să fie ambalate în gheată, marcate cu identificarea corectă a caprinei, și trimise la un laborator pentru testare. Până la trei zile dupa avort, cu un tampon vaginal ar trebui să fie luate probe de sânge de către un medic veterinar și trimise la un laborator pentru diagnosticarea și izolarea microorganismelor.

Chlamydia dacă nu este diagnosticată și tratată, infecția va persista și caprele infectate pot suferi din nou un avort la următoarea perioadă de gestație.

Caprinele ar trebui tratate cu tetraciclină, oxitetraciclină și clorotetracilină. O injectie de 20 mg / kg de oxitetraciclină dată pe cale intramusculară la 105 si 120 de zile de sarcină poate preveni avortul, dar nu poate împiedica instalarea clamidiozei la fetus. Tetraciclinele afectează replicarea Clamidei si pot fi eficace în prevenirea avorturilor. Chlamydia psittaci este sensibilă la clorotetraciclină. Într-un efectiv infectat, avortul poate fi prevenit prin administrarea de 80 mg / cap / zi în timpul sarcinii. Într-un focar, 250 mg / cap / zi timp de 3 săptămâni a fost recomandarea medicului veterinar și s-a dovedit efecientă.

O altă boală infecțioasă care poate cauza avortul caprelor este salmoneloza, o boală zoonotică, produsă de Salmonella abortus-ovis, care provoacă avorturi la capre, de regulă în ultimele trei luni de gestaţie.

Când se petrece avortul cauzat de Salmonella? La capre, avortul cauzate de Salmonella se produce de regulă în luna a IV-a sau a V-a de gestație și este precedat de neliniște, febră, scurgeri vaginale, inapetență. Avortul este uneori urmat de metrite și retenții vaginale. Sunt situatii cand gestația ajunge la termen, însă iezii mor în primele două săptămâni dupa fătare.

Infecția cu Salmonella se manifestă la capre și prin: febră, diaree şi prin depresii.

Cauze pentru infecția cu Salmonella la capre. Sursele de infecţie sunt păsările, bovinele şi hrana contaminată, boala fiind favorizată de condiții precare precum frig și umezeală. Calea de intrare în organism este cea orală.

Factorii predispozanţi sunt schimbările climatice, transporturile lungi, supraaglomerarea sau un sistem imunitar slăbit.

Caprele care au avortat trebuie izolate și tratate cu antibiotice cu spectru larg, celelalte femele putând fi tratate prin administrarea injectabila a antibioticelor cu acțiune prelungită sau cu antibiotice introduse în furaje. Imunoprofilaxia poate fi aplicata apeland la un vaccin (Salmovin), în a II-a și a III-a lună de gestatie.

Se recomandă vaccinarea caprelor de două ori pe an.

Febra Q, o boală care poate cauza avortul caprelor, este provocată de Coxiella burnetti și este extrem de contagioasă. Femelele negestante nu prezintă întotdeauna semne clinice, iar când acestea există, ele se manifestă prin conjunctivită, tuse şi scurgeri nazale. La caprele gestante se manifestă prin: febră, anorexie (lipsa poftei de mâncare), depresii şi avort la sfârşitul gestaţiei.

După infecţie, animalele devin imune, însă agentul patogen se elimină prin secreţiile vaginale şi prin lapte. Febra Q se poate transmite prin inhalarea prafului contaminat, prin contact fizic cu animalele sau cu avortonii, dar şi prin montă, de la ţap. Păşunile contaminate pot fi, de asemenea, o sursă de infecţie pentru un număr mare de animale.

Bruceloza este o boală infecțioasă ce produce avorturi la caprine în ultimele trei luni de gestaţie şi se poate transmite la om. Bruceloza se manifestă prin: febră, depresii, diaree, mastite, şchiopături sau orhite/epididimite (la masculi). Agentul patogen (Brucella melitensis sau Brucella abortus) se elimină din organism prin lapte, urină şi prin fecale.

Un focar de infecţie îl reprezintă şi placenta sau scurgerile vaginale, chiar şi la 2-3 luni după avort. Iezii fătaţi pot fi purtători ai bolii. Transmiterea se poate face şi de la ţap, prin montă. Calea de intrare în organism poate fi nazo-faringiană sau direct, prin penetrarea pielii. Se recomandă vaccinarea.

Leptospiroza este o boală infecțioasă determinată de Leptospira interrogans, L. pomona, L. grippotyphosa, L. hordjo, L. sejroe şi L. haemorrhagiae, o întâlnim frecvent la bovine şi mai puţin la ovine şi la caprine. Se poate transmite şi la om.

Ca semne clinice la capre pot fi observate stări de febră, anorexie, mucoase icterice, urină roşiatică, anemie şi manifestări nervoase. Tratamentul cu antibiotice este ineficient, însă rumegătoarele sunt rezistente şi se imunizează natural. Sursa de infecţie o reprezintă apa contaminată sau contactul cu urina animalelor purtătoare. Se recomandă vaccinarea.

Toxoplasmoza poate de asemenea să cauzeze avortul la capre, fiind o zoonoză cu o mare putere de răspândire. Este produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii, iar semnele bolii sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Ca semn de recunoaștere a afecțiunii, crescătorii vor sesiza că fetuşii avortați sunt mumificaţi. După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. gondii ajunge în muşchi, în creier şi în ficat, prin sânge, unde parazitul rămâne închistat câteva luni sau pentru toată viaţa animalului.

Dacă în timpul invaziei iniţiale caprele sunt gestante, parazitul invadează placenta şi fetusul la aproximativ două săptămâni de la pătrunderea în corpul animalului. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la pasări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre.

Listerioza poate cauza avortul caprelor și este o boală transmisibilă la om, produsă de Listeria monocytogenes. La capre se manifestă prin: febră, septicemie, leziuni ale creierului (meningoencefalite), orbire, depresie şi avort în ultima perioadă de gestaţie. Agentul patogen se elimină prin lapte şi prin fecale.

În mod obişnuit, el se găseşte în sol, în apă, în siloz, în aşternut, în fecale şi în fân. Organismul se dezvoltă în condiţiile creşterii pH-ului (bazic), adesea după consumul de siloz. Iezii se pot contamina prin lapte.

Campylobacteriozele sunt provocate de Campylobacter fetus sau C. jejuni, întâlnit mai mult la oi decât la capre. Ca semne, la peste 30 la sută dintre iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea. Specialiştii recomandă vaccinarea.

Monitorizarea atentă a caprelor ajută crescătorul să depisteze cauzele neinfecțioase ce determină avortarea caprelor.

Cel mai des întâlnite cauze care declanșează avortul caprelor sunt:

O cauză a avorturilor la caprine poate fi reprezentată de violența acestora în turmă și de loviri. Pe perioada gestației, caprele trebuie să aibă suficient spațiu pentru a se evita accidentările, iar monitorizarea animalelor ajută la prevenirea violențelor. Ecornarea – tăierea coarnelor, ajută, se asemenea, la reducerea riscurilor de rănire.

Hrana mucegăită sau uneori excesul de lucernă pot declanșa avortul caprelor. Verificați atent calitatea furajelor.

Lipsa tratamentelor și a vaccinurilor recomandate de medicul veterinar pot vulnerabiliza caprele în fața bolilor infecțioase care declanșează avortul.

Și dozajul prea mare la unele tratamente poate fi o cauză pentru avortul caprelor.

În cazul unui avort în efectivul de capre, se ia imediat legătura cu medicul veterinar, iar fetusul și placenta proaspătă se pun într-o pungă cu gheață și se trimit la laborator pentru analize. Atenție! Nici fetusul și nici placenta nu se vor congela, ci doar se vor păstra la o temperatură scăzută.

Capra sau caprele care au avortat se izolează până la venirea rezultatelor de laborator. Dacă în zilele de după avort, caprele mai sângerează, cu ajutorul unui tampon vaginal se vor recolta probe care se vor trimite, de asemenea, la laborator.

Dacă identificați că o posibilă cauză pentru avorturi este în furajarea caprinelor, întrerupeți administrarea hranei precare sau cu mugegai. De asemenea, dacă s-au făcut recent tratamente care să fi putut declanșa avortul caprelor, luați de urgență legătura cu medicul veterinar.

Atenție! Nu administrați tratamente caprelor în gestație fără asistența unui medic veterinar care să vă facă recomandările și să vă prescrie ce medicamente puteți administra animalelor!

Dacă sunt depistate corect, cauzele avorturilor la caprine pot fi prevenire de către crescător. Sunt o serie de măsuri pe care le puteți lua în ferma de capre pentru a preveni avorturile:

Citește articolul complet în sursa agrointel.ro | agricultură

Știri relevante