Pachetul de reforme pentru Sistemul de comerț cu emisii (ETS) vine după luni de negocieri dure, care au dus la o extindere substanțială a sistemului, cândva limitat, la industriile consumatoare de energie și producătoare de energie. Uniunea Europeană dorește să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050. Și, pentru a atinge acest obiectiv își propune să emită cu 55% mai puțin CO2 până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

     Sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) stabilește limite ale cantității de emisii pe care companiile pot emite și le permite să schimbe aceste drepturi de emisie. Parlamentul UE a încheiat, la sfârșitul lunii decembrie un acord pentru reformarea acestui sistem. ETS include rafinării de petrol, centrale electrice pe cărbune, fabrici de oțel, precum și ciment, sticlă, hârtie și părți ale industriilor chimice. Aceste sectoare reprezintă 40% din totalul emisiilor din UE și aproximativ 10.000 dintre companiile din aceste sectoare au plătit pentru emisiile lor, începând cu anul 2005.

Citește și: 2023 în sectorul agricol - Noi reguli pentru CAP, editare genetică, pesticide și etichetare

     Noul plan presupune eliminarea autorizațiilor pentru aproximativ 90 de milioane de tone metrice de CO2 din sistem în 2024. În fiecare an, după aceea, plafonul permiselor de CO2 va scădea cu 4,3% în fiecare an. Începând din 2028, acestea vor scădea cu 4,4%. Costul emisiilor va crește și el. Numai în acest an, prețul carbonului a urcat la peste 85 de euro (90 de dolari) pe tonă în UE sau aproximativ dublarea prețului său din urmă cu doi ani.

     În viitor, prețul va crește până la 100 de euro pe tonă pentru industriile care intră sub incidența ETS, potrivit europarlamentarului francez Pascal Canfin, președintele comisiei de mediu a Parlamentului European. Se preconizează că emisiile din sectoarele ETS vor scădea cu peste 60% până în 2030. Anterior, se aștepta să scadă doar cu 42%.

     Reforma ETS urmează îndeaproape după adoptarea de către UE a Mecanismului de ajustare a carbonului (CBAM) la mijlocul lunii decembrie. CBAM își propune să prevină răspândirea emisiilor de CO2 în țări din afara UE. După o fază de testare, va fi perceput un tarif pentru mărfurile importate cu consum intens de carbon, cum ar fi oțel, ciment și aluminiu. O altă evoluție importantă este reducerea așa-numitelor „cote gratuite” în sistemul ETS.

     Până acum, mai multor industrii li s-au acordat permise de carbon. Aproape jumătate din autorizații au fost eliberate gratuit, inclusiv industriei grele ale cărei activități sunt deosebit de dăunătoare climei. Aceasta înseamnă că nu a fost plătit niciun preț al carbonului pentru aproape 90% din emisiile industriale acoperite de ETS. Conform noului plan, acest lucru se va schimba drastic. Până în 2030, permisele gratuite vor fi reduse la jumătate, iar până în 2034 vor fi eliminate complet. Anul trecut, comercializarea cotelor de emisii a generat aproximativ 32 de miliarde EUR în UE. Odată cu adoptarea reformei, toate veniturile din ETS urmează să fie utilizate pentru măsuri relevante pentru climă.

Tratament preferențial pentru pescuit și agricultură

     Agricultura și pescuitul nu vor fi incluse în noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) al UE. Cele două sectoare care funcționează în mare parte cu combustibili fosili au primit o scutire specială. „Nu ne-am atins de agricultură și pescuit, pentru că vedem sensibilitățile aici”, a explicat Peter Liese, negociatorul șef al parlamentului și europarlamentar conservator german, imediat după încheierea negocierilor ETS.

Citește și: Innova: Top zece tendințe alimentare în 2023

     Pentru agricultură, combustibilii fosili reprezintă o pondere semnificativ mai mică din emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului – cel mult 4% din contribuția sectorului la schimbările climatice, provenind în mare parte din vehiculele agricole care, în mare parte, funcționează cu motorină. Excluderea acestora din ETS va fi ușoară, au declarat negociatorii, citați de Euractiv.

Gestionarea terenurilor – cea mai mare sursă de poluare din agricultură

     Cea mai mare parte a emisiilor agricole este legată de gestionarea terenurilor, un domeniu care nu este acoperit de ETS, ci de cadrul legislativ al UE privind utilizarea terenurilor și schimbarea utilizării terenurilor (LULUCF), asupra căruia negociatorii au convenit în noiembrie. Conform acordului politic încheiat între Parlamentul European, miniștrii naționali și Comisie, executivul UE urmează să prezinte un raport privind includerea emisiilor non-CO2 din agricultură – cum ar fi protoxidul de azot din solurile agricole – în domeniul de aplicare al regulamentului. Raportul ar urma să fie lansat la cel mult șase luni după primul bilanț global al Acordului de la Paris asupra climei din 2023.

     Pe de altă parte, agricultura este singurul sector, în afară de silvicultură, care poate capta carbonul prin tehnici bazate pe natură. Eliminarea carbonului prin tehnici agricole nu face parte din ETS, ci va fi reglementată printr-un regulament separat privind certificarea eliminării carbonului. La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia a depus o propunere în acest sens, care stabilește condițiile în care fermierii pot obține certificate de emisii negative în schimbul punerii în aplicare a așa-numitelor măsuri de cultivare a carbonului.

     Cu toate acestea, aceste certificate nu vor putea fi tranzacționate pe piața de carbon a ETS. În schimb, va rămâne la latitudinea statelor membre dacă doresc să remunereze astfel de eforturi prin finanțare publică sau piețe private de carbon.