UE mobilizează fondul de criză pentru țările afectate de cerealele ucrainene

UE mobilizează fondul de criză pentru țările afectate de cerealele ucrainene
28/03/2023
Sursa: SmartAgri

UE declanșează un fond de criză pentru a salva fermierii afectați de afluxul de cereale din Ucraina.

     Comisia Europeană a subliniat în repetate rânduri că este conștientă de impactul pe care așa-numitele căi de solidaritate ale UE pentru a stimula exporturile de cereale ale Ucrainei îl au asupra țărilor vecine precum România sau Polonia.

Săptămâna trecută a venit și prima propunere concretă a Bruxelles-ului pentru a sprijini fermierii afectați de fluxul de cereale din Ucraina. Comisia Europeană propune mobilizarea a 56 de milioane de euro din bugetul UE pentru a ajuta Polonia, Bulgaria și România să facă față importurilor crescute de cereale și semințe oleaginoase care provin din regiunea vecină.

     Cea mai mare parte a ajutorului UE – 30 de milioane de euro – este alocată Poloniei, în timp ce Bulgaria și România vor primi 17 milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro. Calculele se bazează pe abateri mari din ultimii cinci ani între importurile și exporturile de cereale în comparație cu media UE. Au fost luate în calcul și presiunea asupra prețurilor locale din aprovizionarea excesivă cu cereale și semințe oleaginoase, precum și tensiunile în lanțurile logistice din creșterea tranzitului produselor din Ucraina. Valoarea totală a ajutorului ar putea fi chiar dublată la 112 milioane EUR, deoarece Comisia permite celor trei state membre să cofinanțeze măsurile de sprijin folosind cheltuieli din bugetele lor naționale.

     Problema a fost ridicată la reuniunea ministerială a UE pentru agricultură din ianuarie de către un grup de șase state membre – Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria – care s-au plâns de impactul așa-numitelor „căi de solidaritate” ale UE asupra țărilor UE vecine cu Ucraina. UE a lansat inițiativa privind benzile de solidaritate la sfârșitul lunii mai 2022 pentru a ajuta Ucraina să exporte bunuri agricole prin toate rutele posibile – inclusiv transportul feroviar, rutier și fluvial – în fața perturbărilor cauzate de războiul Rusiei.

Citește și: Unde ajung cerealele rusești și ucrainene. Lista țărilor destinatare

    La un an de la începutul războiului, măsurile s-au dovedit a fi de succes în stimularea exporturilor Ucrainei, dar fermierii europeni au avertizat în mod repetat că volume mari de cereale se blochează în regiunile de graniță, unde scot producătorii locali de pe piață.

De ce României i-a fost alocat cel mai mic buget

     Pentru a determina dacă țările se califică pentru sprijin suplimentar, Comisia a folosit capacitatea medie de stocare a celor 6 țări pe o perioadă de 5 ani ca măsură de referință. Conform acestui calcul, executivul UE nu a considerat că România a avut un impact suficient pentru a justifica măsura de sprijin UE.

     Potrivit Comisiei, importurile ucrainene crescute înlocuiesc în mare măsură producția internă  semnificativ scăzută ca urmare a condițiilor uscate și calde din vara anului 2022. „În România, nu putem observa un exces de cereale”, a spus Wojciechowski. Cu toate acestea, comisarul a subliniat că România se află într-o situație foarte specifică ca principal nod al benzilor de solidaritate.

     Din acest motiv, Comisia a decis să facă o excepție având în vedere presiunea crescută de a fi un nod de tranzit care a dus la costuri mai mari de transport și depozitare pentru cerealele românești.

Citește și: CE recunoaște existența problemelor legate de afluxul de cereale din Ucraina

    Într-o întâlnire bilaterală cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, Wojciechowski a recunoscut că lanțurile logistice ale României sunt tensionate, având în vedere locația sa strategică și a recunoscut importanța portului Constanța ca hub de export pentru a ajunge la clienții tradiționali ai cerealelor și semințelor oleaginoase ucrainene.

Poziția președintelui Klaus Iohannis

     Președintele României a cerut Comisiei Europene să revizuiască valoarea ajutorului pe care intenționează să o trimită fermierilor români pentru „sacrificiile uriașe” pe care le-au făcut pentru a facilita exportul de cereale ucrainene ieftine în UE.

     „Este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun în discuție buna-credință a Comisiei Europene”, a spus Iohannis, adăugând că Comisia își bazează calculul pe datele Ministerului Agriculturii, dar nu negociază cu nimeni. Propunerea Comisiei va fi discutată de miniștrii agriculturii din UE și va fi votată la reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole din 30 martie.

Răspuns negativ din partea CE pentru restul țărilor care au cerut ajutor

     Pentru mulți alți solicitanți, presiunile exercitate de cerealele ucrainene nu sunt atât de mari, potrivit CE. Conform unei surse UE, citată de Euractiv, comisarul Wojciechowski le-a spus miniștrilor UE, în spatele ușilor închise că limitarea măsurilor de sprijin la trei țări nu înseamnă că fermierii din alte state membre nu suferă de situația actuală, dar a explicat că piețele lor se confruntă cu o presiune mult mai mică din partea a crescut importurile din Ucraina.

    În special, cererile de sprijin venite din Slovacia și Ungaria au fost respinse după analiza Comisiei, care a luat în considerare schimbările în situația ofertei diferitelor piețe de cereale și semințe oleaginoase.

    Asociația fermierilor din UE Copa-Cogeca a declarat că măsura de sprijin a venit „prea târziu, și este insuficientă și incoerentă”, solicitând Comisiei să sprijine fermierii ucraineni fără a-și uita propriii fermieri.