În cadrul UE, există o cerere din ce în ce mai mare din partea consumatorilor, întreprinderilor și instituțiilor de a avea un acces mai transparent și direct la informații despre unde și cum sunt produse, procesate, ambalate, transportate și distribuite alimentele. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 420.000 de oameni mor anual din cauza contaminării alimentelor, care afectează una din 10 persoane din întreaga lume. Copiii sub vârsta de cinci ani sunt expuși celui mai mare risc, cu 125.000 de copii care mor în fiecare an din cauza bolilor alimentare, potrivit OMS. Trasabilitatea alimentelor este esențială pentru a se asigura că produsele alimentare sunt sigure pentru consum, pentru a preveni distribuirea alimentelor contaminate către consumatori și pentru a permite retragerile specifice ale produselor (minimalizând astfel risipa și perturbarea comerțului).

Reglementări privind trasabilitatea alimentelor în UE

     În statele membre ale Uniunii Europene, Regulamentul General al Legii Alimentare stabilit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară stabilește cerințele de trasabilitate pentru operatorii de alimente și băuturi. Cele mai importante prevederi sunt incluse în Regulamentul (CE) Nr. 178/2002, care prevede că este necesar un sistem cuprinzător de trasabilitate în cadrul întreprinderilor din industria alimentară și a băuturilor pentru a proteja consumatorii de riscurile de contaminare din lanțul de aprovizionare. După cum se prevede în legislație, scopul este de a facilita retragerea de pe piață a produselor defecte și de a oferi consumatorilor informații corecte. La momentul adoptării sale inițiale, legea nu specifica forma sau structura sistemelor de trasabilitate la care face referire, dar de atunci au fost dezvoltate mai multe informații și îndrumări practice.

     Câteva documente suplimentare – inclusiv Fișa informativă privind trasabilitatea publicată în 2007 și pliantul privind obligațiile cheie ale operatorilor din sectorul alimentar și furajer – acoperă mai detaliat ceea ce se așteaptă de la întreprinderile din alimentație și băuturi în acest sens. În plus, un document separat privind implementarea legii ajută întreprinderile să pună în practică măsurile necesare.

     Uniunea Europeană a implementat totodată și  Sistemul Expert și Control al Comerțului (TRACES) pentru funcțiile de trasabilitate a alimentelor și de gestionare a riscurilor, care pot urmări mărfurile comercializate de-a lungul lanțului de producție pentru animale, plante sau produse de origine animală, de proveniență UE sau importante. La acest instrument se adaugă și Sistemul rapid de avertizare timpurie (RASFF) este în vigoare pentru a reacționa rapid la stoparea focarelor și a bolilor de origine alimentară.

     Concluziile unui raport al Centrului Global de Trasabilitate a Alimentelor (GFTC) indică faptul că țările UE se situează mai sus decât celelalte din întreaga lume în ceea ce privește puterea reglementărilor și cerințelor privind trasabilitatea alimentelor, precum și aderarea statelor membre la ele. Acest lucru demonstrează că, atunci când este implementat eficient, un set codificat de cerințe obligatorii poate îmbunătăți rezultatele chiar și într-un grup larg și divers de întreprinderi.

Care sunt cele mai recente tehnologii utilizate în trasabilitatea agroalimentară

Identificarea prin radiofrecvență (RFID)

     Tehnologia RFID combinată cu o infrastructură adecvată poate permite trasabilitatea end-to-end din lanțul de distribuție, la costuri relativ mici. Folosind tehnologia RFID, este posibil să se monitorizeze temperatura și termenul de valabilitate al produselor perisabile în fiecare etapă a lanțului de distribuție și să se permită atât producătorilor, cât și cumpărătorilor să fie notificați cu privire la custodia și condițiile de expediere. Presiunile competitive, cerințele de reglementare, un lanț de distribuție la nivel mondial, problemele de siguranță în sectorul agroalimentar sunt depășite cu ajutorul tehnologiei RFID. Caracteristica principală a RFID este că nu există nicio cerință de contact fizic între cititor și tag-uri.

Rețele de senzori wireless (Wireless Sensor Networks - WSN)

     Diferite tehnologii wireless cum ar fi Bluetooth sau ZigBee, conțin un potențial enorm de utilizare în trasabilitatea produselor alimentare, datorită capacității lor de a colecta și monitoriza date într-un mediu dur, cum ar fi terenuri agricole, depozite, camioane frigorifice etc. WSN este alcătuit din transmițătoare de radio frecvență, senzori, microcontrolere și surse de alimentare.

Tehnologia geospațială

     Integrarea sistemelor informaționale geografice (Geographic Information System - GIS), de teledetecție (Remote Sensing - RS) și a sistemelor de poziționare globală (Global Positioning System - GPS) permit colectarea de la distanță a datelor referitoare la animale, plante și ferme agricole, care pot fi procesate, transmise și prezentate ca informație spațială vizuală

Etichete inteligente, senzori de calitate, sisteme de refrigerare activate de senzori

     Aceste echipamente au ca scop monitorizarea prospețimii produselor prin întregul lanț de distribuție, precum și producția de indicatori ai stării produsului atât pentru vânzători, cât și pentru consumatori.

Codul de bare ADN

     Codul de bare ADN este un sistem de identificare și descoperire a speciilor folosind o secțiune scurtă de ADN dintr-o regiune standardizată a genomului. Acea secvență ADN poate fi utilizată pentru a identifica diferite specii. Tehnologii genetice, robotizate, informatice și nanotehnologii (GRIN) Aceste tehnologii sunt tehnologii disruptive aplicate în lanțul de distribuție agroalimentar, cum ar fi tractoarele cu auto dirijare, dezvoltarea de medicamente bazate pe nanotehnologii, monitorizarea animalelor cu senzori, modificarea vremii, biorafinării bazate pe biologie sintetică, imprimarea produselor alimentare, alimentele artificiale.

Tehnologia blockchain

     Trasabilitatea alimentelor prin tehnologia blockchain câștigă amploare în sectorul agroalimentar global. Capacitatea de a urmări instantaneu întregul ciclu de viață al produselor alimentare de la origine prin fiecare punct de contact în călătoria sa până la consumator sporește credibilitatea, eficiența și siguranța. Consumatorii au astfel posibilitatea de a-și urmări alimentele de la „fermă la furculiță” cu o scanare a unui cod QR.

     Tehnologia blockchain îmbunătățește capacitatea de a identifica rapid sursele potențiale de contaminare pentru a preveni, a limita sau a rectifica în mod eficient focarele. Transparența în ceea ce privește trasabilitatea alimentelor blockchain poate valida și autentifica originea alimentelor și poate îmbunătăți credibilitatea mărcii. Beneficiile suplimentare includ prevenirea fraudei și capacitatea de a aborda mai bine focarele prin metode de prevenire care pot ajuta la minimizarea cheltuielilor cu testarea alimentelor și la îmbunătățirea marjelor.

     Comisia Europeană a demonstrat o afinitate pentru numeroasele beneficii ale blockchain-ului prin furnizarea de proiecte de finanțare prin programele de cercetare FP7 și Orizont 2020 ale UE începând cu 2013. În februarie 2018, Comisia Europeană a raportat că a lansat Observatorul și Forumul UE Blockchain pentru a promova integrarea tehnologiilor blockchain în toate industriile europene. Uniunea Europeană nu stabilește un sistem sau un program specific pentru trasabilitate. Operatorii din sectorul agroalimentar au responsabilitatea de a elabora și a pune în aplicare sisteme de evidență și de trasabilitate, pentru îndeplinirea standardelor stabilite în spațiul comunitar european.