Raportul PE, care este datat 6 februarie și redactat de parlamentarul Verzilor, Sarah Wiener, argumentează nevoia de a amplifica obiectivele de reducere a pesticidelor de la 50% la 80% până în 2030.  Acest nou obiectiv ar aduce legislația mai aproape de cerințele inițiativei cetățenești „Salvați albinele și fermierii”. Susținută de peste 250 de organizații și 1,2 milioane de cetățeni europeni, inițiativa solicită o reducere cu 80% a pesticidelor până în 2030, o eliminare completă până în 2035 și sprijin financiar pentru fermieri pentru a face tranziția către practici ecologice.

     Documentul ajuns în presă mai propune și redenumirea completă a Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR). Proiectul lui Wiener argumentează intensificarea ambițiilor UE printr-un nouă reglementare care să definească cadrele de ”utilizare a pesticidelor”.

Citește și: Sfecla de zahăr din UE în pericol în urma deciziei care se opune derogărilor la neonicotinoide

     În plus, proiectul de raport stabilește linii de bază mai stricte privind reducerile relative până în 2030, pentru fiecare stat membru. În actuala strategie Farm to Fork, perioada de referință este 2015-2017. În proiectul propus de Verzi, se propune intervalul 2018-2020 ca perioadă de raportare. Ceea ce ar putea suna ca un aspect tehnic este o problemă extrem de controversată pentru statele membre care au aplicat deja măsuri de reducere a utilizării pesticidelor. Stabilirea perioadei de referință la o dată ulterioară înseamnă că o țară care a redus deja utilizarea pesticidelor între 2015 și 2018, să fie nevoită să își reducă consumul mai mult decât alte state care nu au aplicat măsuri similare.

Interzicerea completă a pesticidelor în zonele sensibile

     Documentul mai prevede și interzicerea completă a pesticidelor chimice în zonele „sensibile”. Aici, proiectul de raport al lui Wiener adoptă o atitudine mai conciliantă, propunând, printre altele, ca mai puține tipuri de zone să fie considerate sensibile și astfel să fie afectate de interdicție. Mai exact, zonele care sunt protejate din motive care nu au legătură cu utilizarea pesticidelor, cum ar fi conservarea monumentelor istorice sau frumusețea peisajelor, ar trebui excluse. Textul solicită, de asemenea, „adaptarea condițiilor” în care ar putea fi acordate derogări de la interdicția completă.

Citește și: UE revizuiește Directiva Pesticidelor-care vor fi noile restricții

O nouă taxare a pesticidelor

      Proiectul lui Wiener se aliniază, de asemenea, mai îndeaproape criticilor făcute și de miniștrii naționali: lipsa finanțării. În timp ce, potrivit Comisiei, costurile pentru implementarea noilor reguli și sprijinirea fermierilor în tranziție ar trebui acoperite cu mijloacele deja existente din Politica Agricolă Comună (PAC) a UE, țările au avertizat că acest lucru nu va fi suficient.

     Ca atare, documentul sugerează că, pe lângă fondurile PAC, ar putea fi introdusă o taxă „bazată pe riscuri” ale produselor de protecție a plantelor fie de către fiecare țară în mod individual, fie la nivelul UE pentru a „încuraja implementarea și adoptarea managementului integrat al dăunătorilor și pentru a face măsurile conexe mai atractive pentru fermieri”.

     Subliniind că un buget financiar suficient este „esențial pentru implementarea Regulamentului de Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor ( SUR)”, proiectul propune, așadar, ca țările UE să introducă o taxare bazată pe risc pentru produsele de protecție a plantelor, prin contribuții ale comercianților cu amănuntul sau prin penalități, pentru a asigura „ resurse financiare adecvate autorităților competente”.

     Această taxă pe pesticide ar fi apoi alimentată într-un fond de stat care ar putea fi utilizat pentru a „încuraja implementarea și adoptarea managementului integrat al dăunătorilor și pentru a face măsurile conexe mai atractive pentru fermieri”, de exemplu, oferind compensații în cazul pierderii dovedite de venituri.

     Raportul susține că dezvoltarea unui astfel de fond ar „duce automat la o reducere a utilizării pesticidelor”, oferind în același timp fonduri pentru punerea în aplicare a regulamentului și compensații adecvate pentru fermieri. Raportul adaugă că principiul „poluatorul plătește” ar trebui, de asemenea, încorporat în măsurile fiscale, în conformitate cu solicitările cetățenilor UE.

     Raportul va suferi probabil o serie de modificări în procesul de găsire a compromisurilor între diferitele grupuri politice și comisii parlamentare, dar oferă o idee despre gândirea actuală a Parlamentului și cum ar putea arăta poziția acestuia în discuțiile interinstituționale dintre Comisie și statele membre.