În 2019, cu ajutorul tehnologiei, costurile pentru un același burger au scăzut la 9 EUR. Reducerea tarifelor de producție pentru carnea de cultură arată progresul masiv care a avut loc și potențialul pentru viitor.

Cât de complicată este aprobarea de reglementare a cărnii de cultură?

    De când Agenția Alimentară din Singapore a aprobat comercializarea cărnii crescute în laborator, în decembrie 2020, au existat puține alte aprobări de reglementare pentru vânzarea comercială. Cu toate acestea, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a făcut recent un pas pentru a permite vânzarea cărnii de cultură, considerând că un produs din carne de la Upside Foods este sigur pentru consumul uman. Alte câteva start-up-uri așteaptă să obțină aprobare. Acest lucru ar putea deschide calea pentru adoptarea pe piața de masă în SUA, dar înainte ca produsele să ajungă pe rafturi, firmele vor trebui, de asemenea, să obțină aprobarea Departamentului Agriculturii (USDA), deoarece au depus, de asemenea cereri pentru producția cărnii de cultură celulară.

   Pe de altă parte, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), organismul responsabil de acest lucru în Europa, nu este pregătită să aprobe produse pentru vânzare. Se înțelege că producătorii de carne de cultură fac încercări de aprobare, dar acest lucru ar putea fi încă ceva timp liber.  Cu toate acestea, există un interes clar din partea organismelor UE și SUA în stimularea activității în acest spațiu. Programele UE REACT-EU și Orizont 2020 distribuie granturi companiilor implicate în acest spațiu.

Citește și: Perspectivele UE pentru 2023-2032: creșteri masive ale producției de leguminoase și soia

     Potrivit unui raport al firmei de consultanță GovGrant, se estimează că până în 2040 carnea de cultură va reprezenta 35% din consumul global de carne. Carnea convențională au urmă să își reducă cota pe piață la 40%, iar alternativele pe bază de plante ar urmă să urce la 25%.

Care sunt țările care investesc cel mai mult în dezvoltarea cărnii de cultură?

 Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată pe câteva țări. Primele 5 țări după total investit sunt enumerate mai jos.

1. Statele Unite ale Americii – 1,5 miliarde de euro

2. Israel – 528 de milioane de euro

3. Olanda – 138 milioane de euro

4. Singapore – 102 milioane de euro

5. Marea Britanie – 32 milioane de euro

     Locul ocupat de Olanda nu este o surpriză pe listă, deoarece țara pretinde că este locul de naștere al primului hamburger cultivat în laborator. Nici Singapore nu este o surpriză, având în vedere că au fost primii care au aprobat carnea de cultură pentru vânzarea comercială. Posibil singura țară discutabilă de pe listă este Marea Britanie, dar având în vedere marile capacități științifice pe care le deține Regatul Unit prin instituțiile sale academice și comunitățile de cercetare, locul său este probabil garantat.

Citește și: 2023 în sectorul agricol - Noi reguli pentru CAP, editare genetică, pesticide și etichetare

      Primele 10 companii care depun brevete în Europa ne arată că doar 3/10 sunt companii europene: HigherSteaks (Marea Britanie), Mosa Meat (Olanda) și Biotech Foods (Spania). Companiile rămase sunt cu sediul în Asia sau SUA, 2/10 cuprinzând companii cu sediul în Israel. Aceasta înseamnă că majoritatea cererilor de brevet europene centrate pe carnea de cultură sunt depuse de către companii non-europene.

Vor reuși companiile europene să surclaseze în cursa brevetelor?

     Companiile din SUA și Asia sunt în fruntea cursei pentru brevete și caută deja afirmare în Europa. Compania israeliană Aleph Farms deține prima poziție la numărul de cereri de brevetarea în industria cărnii de cultură, șapte la număr. Este urmată de americanii de la Upside Food, cu șase brevete și britanicii de la HigherSteaks cu cinci brevete.

     Majoritatea companiilor de top non-europene depun brevete europene prin intermediul Oficiului European de Brevete (OEB). Dacă vor obține aprobare, vor avea acorda drepturi în toate statele desemnate, nu doar pe un anumit teritoriu (cum ar fi un brevet britanic). Acesta este un avantaj apreciat de companiilor non-europene care doresc să intre în Europa, deoarece ușurează sarcina administrativă și a costurilor de brevetare.

     Mantaua de protecție oferită de legile europene de brevetare ar putea să favorizeze companiile din afara UE, în detrimentul celor autohtone, care nu vor mai avea protecție națională prin brevet.   Timpul pare a fi soluția cea mai evidentă la problemele actuale ale industriei. Cu toate acestea, cursa de brevete este la fel de sensibilă la timp ca întotdeauna, iar câștigătorii vor fi cei care valorifică devreme.

Ce spun cercetările GovGrant despre viitorul pieței cărnii de cultură

     Brevetele vor juca un rol important în dezvoltarea ulterioară și, deși acestea ar putea să nu fie necesare pentru a primi finanțare, ele au reprezentat cu siguranță o cale promițătoare pentru unele dintre companiile prezentate în acest articol. În ceea ce privește investițiile, Europa alocă doar o fracțiune din ceea ce atrag alte regiuni lider.  Având în vedere că piața europeană a cărnii de cultură se așteaptă să fie considerabil mai mică decât alte regiuni majore, aceasta poate explica oarecum lipsa investițiilor interne. Dar finanțarea este încă necesară pentru a depăși obstacolele din industrie și pentru a face față concurenței acerbe din partea jucătorilor internaționali.