Conflictul din Ucraina și repercusiunile asociate au determinat tot mai multe grupuri industriale și parlamentarii conservatori să propună retragerea  politicilor emblematice ale UE de mediu.In special, unii parlamentari conservatori din comisia pentru agricultură a Parlamentului European solicită Comisiei Europene să revizuiască strategia UE de la Farm to Fork și Biodiversitate prin amânarea inițiativelor legislative privind pesticidele și refacerea spațiilor naturale.De asemenea, parlamentarii au pregătit o rezoluție privind impactul războiului asupra securității alimentare, cerând în mod oficial comisiei să amâne obiectivele de mediu în strategia Farm to Fork.Este de așteptat ca rezoluția să fie votată la o ședință plenară a parlamentului de la Bruxelles, pe 23 martie.

Printre apelurile făcute către Comisia Europeană se numără:

Acordarea permisiunilor de a crește culturi proteaginoase pe fâșiile de protecție și aplicarea tratamentelor cu pesticide pe aceste suprafețe.

Autorizarea utilizării de urgență a pesticidelor, chiar și în zonele care ar trebui să fie protejate în condițiile PAC.

Revizuirea planurilor PAC prezentate recent (așa cum au cerut Italia și Slovacia).

Revizuirea strategiei Farm to Fork și ajustarea după cum este necesar (stagnarea proceselor de implementare).

     La polul opus, un grup de aproximativ 90 de organizații europene și naționale de mediu și climă a scris într-o scrisoare deschisă către Comisie joi, în care susține că situația din Ucraina este „încă o confirmare a cât de esențială este implementarea Green Deal și a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate”.Presiunea din partea lobby-iștilor este de puternică, încât comisarul UE pentru agricultură a mers în fața parlamentarilor joi (17 martie) pentru a susține tranziția ecologică, ca o modalitate de a stimula securitatea alimentară, mai degrabă decât de a o diminua.

     Invazia Ucrainei a creat o „problemă foarte serioasă” pentru fermierii din UE, în special pentru crescătorii de animale, a recunoscut Janusz Wojciechowski europarlamentarilor în cadrul unei dezbateri în comisie.Chiar și așa, a spus el, „nu putem să renunțăm la tot ce am încercat deja să dezvoltăm pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii în viitor”.Urmărirea agendei de politică ecologică ar ajuta „agricultura rezistentă” și „respectarea mediului”, a spus el.

     Conflictul din Ucraina a dus la un șoc pe piețele globale, având în vedere importanța Rusiei și Ucrainei ca mari exportatori mondiali de hrană pentru animale, cum ar fi orz, grâu, porumb și semințe de floarea soarelui, precum și îngrășăminte.La nivel global, prețurile la porumb și grâu în martie au crescut cu 43%, respectiv 83%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.Conflictul va duce probabil la o reducere abruptă a exporturilor de cereale și semințe, care ar putea crește și mai mult prețurile la alimente și hrana pentru animale și milioane de oameni sunt expuși riscului de foamete severă, a avertizat ONU.Având în vedere că războiul amenință proviziile de alimente la nivel mondial, miniștrii agriculturii G7 au cerut țărilor să mențină piețele deschise și să evite interdicțiile nejustificate ale exporturilor de alimente.

     Institutul pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale (IDDRI) sugerează că, pe termen scurt, Europa ar trebui să încerce să atenueze inflația prețurilor, în special în Orientul Mijlociu și Africa, precum și în alte zone. Tezaurizarea stocurilor de alimente de către statele membre UE trebuie, de asemenea, respinsă.IDDRI a demontat și fezabilitatea utilizării fâșiilor de protecție. Potrivit institutului, în starea actuală a sistemelor de cultură, a crește mai mult pentru a produce mai mult înseamnă a folosi mai mult azot mineral, care este acum importat masiv din țări terțe (inclusiv Rusia, Ucraina și Belarus, care reprezintă aproape 20% din totalul exporturilor de îngrășăminte cu azot) sau produs în Europa cu gaz, al cărui preț este în creștere. În cele din urmă, și probabil cel mai important, recoltele din Europa stagnează de mulți ani în majoritatea țărilor din Europa de Vest și nu reglementările de mediu limitează recoltele, ci mai degrabă șocurile climatice, pierderea polenizatorilor și degradarea solului, se mai arată în raportul instituției. Încercarea de a cultiva mai mult, mobilizând mai mult azot, distrugând ceea ce rămâne de interes ecologic sau mobilizând mai multă apă, nu va face decât să degradeze și mai mult capacitatea de producție a agrosistemelor - și să facă aproape imposibilă creșterea randamentelor, au concluzionat analiștii IDDRI.

     Între timp, în România, prețul unei franzele simple a crescut brusc de la 1,5 lei la 2 lei.Prețul unei tone de grâu la cea mai mare bursă europeană, cea de la Paris, a avut vineri, 18 martie, o cotație de 361, 75 de euro pentru contractele cu livrare în luna mai.Dacă în acest context, implementarea ambițiilor verzi ale CE mai rămâne fezabilă rămâne de văzut. Ceea ce știm, însă, cu toții, de la producători la consumatori este că o creștere a costurilor de producție și o reducere a randamentelor – fenomene asociate în primă fază cu efectele Farm to Fork și Biodiversitate – ar genera un risc crescut de insecuritate alimentară.