În Europa, peste 2 467 de focare au fost raportate în perioada 2021-2022, ceea ce a dus la sacrificarea a 48 de milioane de păsări domestice în 37 de țări. A fost cea mai mare epidemie de gripă aviară documentată până acum pe continent. Până la începutul acestui deceniu, gripa aviară a fost o problemă sporadică în Europa. Dar acum fermierii se confruntă cu amenințarea constantă a perturbării fermelor.  Costurile ridicate ale curățării și dezinfectării halelor după un focar trebuie suportate în primul rând de fermier. Și după o sacrificare, fermelor le este interzis să dețină animale timp de aproximativ 30 de zile. Pe scurt, prețul pe care trebuie să-l plătească o fermă pentru o infecție de gripă aviară este mare și împinge operațiunea la limite.

     „Lupta împotriva gripei aviare se află în topul priorităților noastre”, a declarat luna trecută comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, când a anunțat noile norme UE privind vaccinarea animalelor pentru a reduce răspândirea bolii. „Aceste focare cauzează daune enorme acestui sector agricol și împiedică comerțul.” Până în prezent, în UE este autorizat un singur vaccin împotriva gripei aviare. Noile reguli UE, care au intrat în vigoare pe 12 martie, vor permite circulația animalelor și a mărfurilor din întreprinderi și zone în care a avut loc vaccinarea. Nu doar fermierii sunt cei care simt efectele gripei aviare. Consumatorii sunt și ei afectați de creșteri ale prețurilor cărnii de pui și ouălor. În plus, există îngrijorarea că infecția se va răspândi la populația umană.

Riscul răspândirii la oameni

     Deși gripa aviară afectează în principal păsările, experții sunt îngrijorați de numărul tot mai mare de mamifere care au prins virusul, cum ar fi vidre, vulpi, lei de mare și nurci. În mod îngrijorător, este posibil ca virusul să se fi răspândit de la nurcă la nurcă în timpul unui focar izbucnit în luna octombrie a anului trecut, la o fermă spaniolă.

     „Epidemia spaniolă înseamnă că este posibilă transmiterea eficientă de la mamifer la mamifer a acestui virus”, a spus Thijs Kuiken, expert în gripă aviară la Centrul Medical al Universității Erasmus. „Acest lucru sugerează că același lucru ar putea fi posibil la oameni”.

     Până acum, gripa aviară nu a evoluat pentru a se răspândi cu ușurință la oameni. Au fost 873 de cazuri de H5N1 la oameni din întreaga lume între 2003 și 2023, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Oamenii se infectează aproape întotdeauna prin contactul apropiat cu păsări infectate, moarte sau vii, sau în medii contaminate cu virusul.

Un virus extrem de contagios

     În timp ce tulpinile de gripă aviară au existat probabil de milenii, varianta care a declanșat valul actual de focare – A(H5N1) – a apărut în 1996 în China, ca urmare a extinderii rapide a sectoarelor comerciale de rață și păsări de curte.  Această variantă extrem de contagioasă s-a ramificat acum în multe subvariante care apar în principal la păsările comerciale și la păsările de apă sălbatice. Virusul este clasificat ca patogen înalt sau scăzut (HPAI sau LPAI) în funcție de caracteristicile sale genetice și de capacitatea de a provoca boli și mortalitate la pui. Păsările de curte infectate cu viruși LPAI pot prezenta semne ușoare ale bolii sau deloc, în timp ce infecțiile HPAI pot provoca boli severe și deces. Pentru a complica lucrurile, virusurile LPAI se pot muta în alte tulpini foarte patogene, ceea ce face vital ca focarele să fie gestionate prompt. Atât HPAI, cât și LPAI se pot răspândi rapid prin efective.

     DELTA-FLU a dezambalat structura genetică a tulpinilor de gripă aviară care predomină în prezent pe continent. Folosind tehnici de secvențiere a întregului genom, cercetătorii au făcut descoperirea surprinzătoare că gripa aviară în Europa este o „incursiune de roi” – cu alte cuvinte, există multe variante care circulă (mai mult de 15 în Europa). Cercetătorii au demonstrat că variantele își combină materialul genetic pentru a crea noi subvariante.

Citește și: Reglementări privind trasabilitatea alimentelor: standardele UE pentru siguranța alimentelor

Porcul – cel mai probabil liant

     Este puțin probabil să apară o pandemie de gripă aviară, cu excepția cazului în care virusul se stabilește mai întâi la un mamifer intermediar - cel mai probabil un porc. Celulele de porc au calități care fac posibil ca virușii atât de la păsări, cât și de la oameni să prindă și să se replice. „Îngrijorarea este că într-o zi un porc va acționa ca un vas de amestecare, co-găzduind virusuri gripale atât de la păsări, cât și de la oameni”, a spus Mettenleiter. „Acest lucru ar putea duce la un virus hibrid cu material genetic de la ambii viruși.” Lucrările științifice privind mai multe vaccinuri împotriva gripei aviare pentru păsări au loc în paralel cu deliberările persistente ale guvernelor din Europa cu privire la meritele vaccinării pentru a contracara boala.

Citește și: Europa este codașă la brevetele in sectorul cărnii de laborator. SUA și Israel, liderii industriei

Vaccinarea păsărilor

     Comisia Europeană a anunțat în februarie noi reguli de armonizare a vaccinării animalelor împotriva gripei aviare pentru a preveni sau controla răspândirea bolii. Noile reguli, care se aliniază la standardele internaționale ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH, fosta OIE), au intrat în vigoare duminică (12 martie). Cu toate acestea, nu este încă clar dacă vaccinarea va împiedica răspândirea rapidă, deoarece evaluarea științifică este în curs de desfășurare.

    AVEC, reprezentantul european al sectorului cărnii de pasăre, a avertizat că vaccinurile ar putea face parte din strategie, dar nu este singura soluție. Comisia Europeană a mandatat EFSA să ofere o actualizare cu privire la vaccinurile disponibile pentru păsări și să evalueze strategiile adecvate de vaccinare care urmează să fie implementate până în iulie. În plus, a solicitat, de asemenea, EFSA să evalueze până în martie 2024 măsurile de supraveghere consolidată, restricții și atenuare a riscurilor care trebuie aplicate în zonele vaccinate.