CE a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor la alimente și la inputuri

CE a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor la alimente și la inputuri
24/01/2023
Sursa: SmartAgri

Creșterea prețurilor la alimente și penuria îi îngrijorează pe majoritatea consumatorilor europeni, conform unui sondaj efectuat pe 5.000 de persoane din 10 țări europene.

     Datele arată că majoritatea consumatorilor cred că războiul din Ucraina a crescut prețurile alimentelor în Europa, în timp ce mulți indică o distribuire neuniformă a acestor costuri și a profiturilor obținute în urma războiului.

     „Aproape jumătate cred că aceste costuri sunt distribuite incorect, 48% dintre cei chestionați cred că războiul a permis comercianților cu amănuntul și producătorilor de produse alimentare să obțină mai mult profit”, se arată în studiul realizat de un consorțiu de universități din Europa și condusă de Universitatea Aarhus cu sprijinul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT Food).

     La începutul acestui an, Oxfam International a raportat că averea miliardarilor din sectorul alimentar și energetic a crescut cu peste 400 de miliarde de euro – sau 453 de miliarde de dolari – din 2020, ceea ce echivalează cu un profit de un miliard de dolari la fiecare două zile.

      Produsele la care cumpărătorii au simțit că prețurile au crescut cel mai mult sunt produsele de origine animală, cum ar fi carnea roșie (55%), peștele (52%) și lactatele (51%). Potrivit sondajului, acest lucru a condus la aproape patru din 10 consumatori (37%) să cumpere mai puțină carne roșie, în timp ce o treime cumpără mai puțin pește și carne de pasăre (33% pentru fiecare).

Citește și: CE recunoaște existența problemelor legate de afluxul de cereale din Ucraina

     Alte „comportamente de economisire a costurilor” observate de cercetători sunt trecerea la mărci și magazine mai ieftine pentru a continua să umple coșul de cumpărături. Iar unii consumatori aleg să reducă complet anumite articole din alimentele lor, potrivit studiului. Acestea sunt, în principal, alimente de proximitate (12%) – de ex. mese preparate – și băuturi alcoolice (10%).

UE pierde lupta împotriva creșterii prețurilor la alimente și la input-uri agricole

      Între timp, Comisia Europeană recunoaște că a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor alimentelor și inputurilor. Într-o declarație susținută în fața sesiunii plenare a Parlamentului European de marți (17 ianuarie), comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat că inflația ascendentă și-a pus amprenta asupra sectorului agroalimentar în ultimul an. Potrivit oficialului, singura cale de urmat este creșterea bugetului UE pentru subvenții agricole. „Costul de producție in sectorul agricol a avut o creștere de aproximativ 30%, însă tarifele la produsele agricole au crescut cu 24%”, a spus el, subliniind astfel că fermierii nu sunt compensați în mod adecvat.

     Cu toate că prețurile mondiale la alimente au început să se stabilizeze după doi ani de volatilitate, europarlamentarii au explicat că acestea rămân la niveluri ridicate din cauza tarifelor în creștere a costurilor la energie și îngrășăminte combinate cu speculațiile pe piață. Și, după cum au subliniat mai mulți europarlamentari, costurile crescânde afectează în mod disproporționat familiile cele mai vulnerabile. Potrivit lui Wojciechowski, executivul UE a folosit deja toate mecanismele pe care le avea la dispoziție pentru a ajuta la scăderea costurilor inputurilor și, prin urmare, la scăderea prețurilor la alimente.

Citește și: COP27 evidențiază provocările și soluțiile din agricultură în fața schimbărilor climatice

     „Comisia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crește oferta de alimente, care este decisivă pentru prețuri”, a spus el, explicând că executivul UE „a dorit să îndepărteze toate obstacolele care ar putea împiedica creșterea producției de alimente și ar putea duce la creșterea prețurilor”. „Nu știu ce altceva am putea face”, a declarat comisarul pentru agricultură.

     Pentru îngrășăminte, Comisia Europeană „a propus tot ceea se putea propune în sfera competențelor noastre – am propus toate aceste instrumente care ar putea fi aplicate”, a spus Wojciechowski, subliniind că majoritatea sunt la latitudinea statelor membre dacă aleg să implementeze sau nu aceste măsuri.

     Pe 23 martie 2022, Comisia anunța un pachet de măsuri pentru a spori securitatea alimentară și a sprijini fermierii din UE care se confruntau cu costuri ridicate ale inputurilor, cum ar fi energia și îngrășămintele. Măsurile s-au concretizat sub forma unui ajutor de 500 de milioane de euro celor mai afectate sectoare agricole din bloc prin declanșarea unei rezerve de criză în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), care nu a mai fost utilizată până atunci. Statele membre ale UE pot completa această finanțare la un total potențial de 1,5 miliarde de euro și vor putea folosi aceste fonduri pentru a-și ajuta fermierii să facă față perturbărilor pieței, costurilor mai mari ale inputurilor și restricțiilor comerciale cauzate de război.

     Dar această sumă nu este suficientă pentru a sprijini fermierii în vremuri grele, cei 500 de milioane de euro reprezentând aproximativ 3 euro pe hectar de teren agricol din UE. Între timp, Wojciechowski s-a străduit să sublinieze că nu este de datoria executivului UE să ofere sugestii statelor membre despre cum să abordeze inflația. „Acesta nu este rolul Comisiei de a emite astfel de recomandări”, a spus el, subliniind necesitatea de a salva regulile care reglementează concurența pentru statele membre individuale pentru organismele naționale relevante.

Soluția: Majorarea bugetului PAC

     Principala sugestie concretă prezentată de comisar pentru a consolida sectorul a fost majorarea bugetului politicii agricole comune (PAC) pentru următoarea perioadă financiară a UE 2028-2034. Acest lucru se datorează faptului că inflația devalorizează PAC, în timp ce veniturile agricole „nu au crescut într-o măsură egală sau suficientă pentru a compensa inflația”, a explicat Wojciechowski.

     Potrivit comisarului, politica – care valorează o treime din bugetul UE, dar echivalentul a doar 0,4% din PIB-ul UE – „nu este suficientă” pentru a proteja atât securitatea alimentară și a mediului, precum și sectorul împotriva loviturilor neașteptate. „Fermierii noștri sunt la înălțime, dar lucrează în circumstanțe foarte dificile”, a spus el, subliniind nevoia de mai mult sprijin în viitor.

     Nu este prima dată când comisarul își exprimă sprijinul pentru o astfel de mișcare. Într-un interviu din noiembrie 2022, el a declarat pentru Euractiv că ar fi „imposibil să se asigure securitatea alimentară cu un buget atât de mic” pe termen lung.

     În prezent, UE are unul dintre cele mai extinse programe de subvenții pentru agricultură din lume, în valoare de 270 de miliarde EUR, echivalentul a o treime din bugetul UE. Însă, între pandemia de COVID și invazia Rusiei în Ucraina, sectorul a fost într-o criză aproape permanentă în ultimii ani, evenimente care au sporit riscurile asupra securității alimentare și rezistența producție agricole.

     Pe termen lung, va fi imposibil să se asigure securitatea alimentară cu actualul buget PAC. Va fi nevoie mai multă sinergie între PAC și alte politici, cum ar fi politica de coeziune și fondurile de redresare, pentru a putea asigura supraviețuirea sectorului agricol.