Uzina ar putea produce aproximativ 600.000 de tone de îngrășăminte, care ar acoperi o parte din nevoile de fertilizare ale fermierilor români în campania agricolă de toamnă, esențială pentru culturile de anul viitor.

     Azomureș și-a oprit producția la jumătatea lunii decembrie din cauza prețurilor ridicate la energie, în special a prețului gazelor naturale, care este principala materie primă a companiei. ”La momentul respectiv (decembrie 2021-n.red), piaţa gazelor naturale atingea niveluri record, ceea ce făcea imposibilă producţia de îngrăşăminte la preţuri accesibile, nu doar pentru Azomureş, ci şi pentru multe alte fabrici din UE care s-au oprit în aceeaşi perioadă. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, piaţa energiei din UE a ajuns de la „maxime fără precedent” la „criză totală”. În timp ce piaţa gazului în decembrie părea imposibil de gestionat în intervalul 90-120 EUR/MwH TTF (bursa etalon pentru Europa), acelaşi punct de referinţă a atins un vârf de aproape 345 EUR/MwH la începutul lunii martie, iar disponibilitatea gazului a scăzut treptat pe măsură ce accesul la aprovizionarea cu gaz rusesc a devenit mai dificilă din cauza sancţiunilor UE”, se arată într-un comunicat al companiei.

Combinatul încă așteaptă ajutorul de 50 de milioane de euro

     În toată această perioadă, Azomures împreună cu Fertilizers Europe au atras atenția UE și Guvernului României că șocul energetic ar putea duce la o criză a îngrășămintelor și a alimentelor. În special în contextul restricțiilor exporturilor ucrainene și rusești prin Marea Neagră, experții estimează că 30% din exporturile mondiale de cereale sunt direct afectate și acest lucru are un efect sporit în lipsa îngrășămintelor.

     Decizia Azomureș de a relua producția vine în contextul în care premierul României, Nicolae Ciucă a anunțat că România nu dispune de suficiente resurse de gaz metan pentru a sprijini producția la fabrica din Târgu Mureș. În plus, România nu a reușit să finalizeze nici schema de ajutor pentru a beneficia de pachetul de sprijin de la Comisia Europeană destinat direct fermierilor și companiilor mari consumatoare de energie, cum ar fi industria îngrășămintelor.

     În cadrul acestui scheme, Azomureș ar putea beneficia de până la 50 de milioane de euro pentru a echilibra costurile cu energie. Acest ajutor ar acoperi diferența dintre prețul de achiziție al gazelor naturale și costul de producție al îngrășămintelor. După cum punctează și Azomureș, Polonia și Germania au trimis deja schemele către CE, iar acestea au obținut aprobarea pentru 836 milioane EUR (Polonia) și, respectiv, 20 de miliarde de euro(Germania).

Prețurile mari la îngrășăminte vor reduce randamentele

     Când și dacă Azomureș va beneficia de pachetul de sprijin, rămâne de văzut. Între timp, prețurile tot mai mari la îngrășăminte vor afecta modul în care fermierii români își administrează culturile. Prețul de referință global al îngrășămintelor este de așteptat să crească cu 13% până în 2023, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, fenomen care va determina o creștere a costurilor de producție, reducând în același timp randamentele și producțiile pentru sezoanele de recoltă 2022-2023.

     Garantarea aprovizionării pe termen lung cu îngrășăminte, la prețuri sustenabile pentru fermieri, este vitală pentru supraviețuirea sectorului agricol. În caz contrar, va trebui să ne așteptăm la scăderi considerabile ale recoltelor în următorii câțiva ani. Fermierii ar putea trece la culturi care au nevoie de mai puțin îngrășământ sau pot folosi strategii de fertilizare cu rată variabilă, un sistem care sistem permite o economie de până la 15% din îngrășăminte.

     Alte strategii includ agricultura regenerativă, dar această opțiune necesită timp. Însă dacă prețurile rămân ridicate, fermierii vor fi obligați să găsească soluții pentru a reduce dependența de îngrășăminte.